Dosar #220. MacGuffin – viața ascunsă a obiectelor

23 septembrie 2024

Dosar #220. MacGuffin – viața ascunsă a obiectelor

MacGuffin The Life of Things No.2 The Bottle

MacGuffin The Life of Things No.2 The Window

MacGuffin The Life of Things No.2 The Rope

MacGuffin The Life of Things No.2 The Ball

MacGuffin The Life of Things No.13 The Letter

TEXT: Anda Zota FOTO: courtesy of MacGuffin Magazine

În ficțiune, un „MacGuffin” (scris și „McGuffin” sau „Macguffin”) este o metodă stilistică folosită de Hitchcock pentru a crea intrigă în filmele sale – un obiect al dorinței pe care protagonistul (sau antagonistul) îl deține sau îl dorește până la sacrificiu, adesea fără explicație, și în jurul căruia planează misterul.

Two men were riding on a train in Scotland.
One turned to the other and said, “What’s in that black box on the luggage rack?”

“A MacGuffin,” the other replied.

“What does it do?”

“It catches lions on the Scottish Highlands.”

“But there are no lions on the Scottish Highlands,” the man protested.

“Oh? Then that’s no MacGuffin.”

Așa explică Alfred Hitchcock ce e un MacGuffin. Mulți cred că el a inventat termenul. Mulți l-au adoptat. Pentru Kirsten Algera și Ernst van de Hoeven, a fost o sursă de inspirație – în 2015 au lansat o revistă cu același nume: MacGuffin. Algera și van de Hoeven lucrau ca designeri și se simțeau presați de marșul inevitabil al producției – obiecte, locuri, designeri, toate noi și „revoluționare”, în esență, presiunea comercialului contrasta puternic cu viziunea lor vernaculară asupra designului. Deveniseră interesați de latura crafty a designului și se uitau adesea la obiecte hibride, create din materiale obișnuite, fără importanță – un macguffin, ai putea spune.

Când a apărut ideea unei reviste, au contactat o mulțime de investitori cu care erau în contact și s-au lovit de cele mai multe ori de priviri circumspecte: un proiect de cercetare și de expunere narativă ar putea, din punctul de vedere al investitorilor, să fie mai degrabă pretabil a fi realizat sub forma unei expoziții sau a unui website, însă pentru ei printul era mediul cel mai potrivit care să surprindă ideea. MacGuffin este, așadar, o revistă de design care nu vorbește despre design. Este o platformă care expune nu atât designul unui obiect, cât poveștile pe care acesta le generează.

Pentru primul număr al revistei din 2015, Algera și van der Hoeven au aplicat la un proiect de finanțare pe care l-au câștigat. Bugetul susținea mai degrabă procesul de cercetare, însă alături de câțiva (puțini, mai degrabă) investitori care au crezut în viziunea lor, au reușit să scoată produsul din tipar. Revista s-a numit „The Bed”, pentru că patul reprezintă începutul și sfârșitul vieții pentru majoritatea dintre noi. Tirajul s-a epuizat în trei săptămâni – o reușită la care nu se așteptau și care a creat un precedent pentru numerele ce urmează. După, a urmat „The Window”, apoi „The Rope” și apoi „The Sink” – primul număr MacGuffin pe care l-am cumpărat și citit.

O extraordinară resursă pentru toți cei care vor să cunoască viața din spatele cortinei a obiectelor, revista bianuală și-a extins forma de expresie și produce expoziții (prima a fost prezentată la Milano Design Week și surprindea viața din jurul chiuvetei) și un podcast lansat în 2023 (CHAIN – produs de Alex de Massiac – care explorează amanetul municipal din Amsterdam, The Stadsbank, vechi de peste 400 de ani, prin intermediul vocilor oamenilor care merg acolo, care lucrează acolo sau care și-au amanetat obiecte, bunuri și istorii personale în schimbul banilor).