Elena Toader. De la arhitectură la design
Numeroasele evenimente dedicate în ultimul timp designului românesc au scos la iveală o realitate interesantă: din ce în ce mai mulţi arhitecţi locali se dedică (şi) designului, fie că este vorba de produs, grafică sau alte domenii.
Cu multă pasiune, Elena Toader creează alături de echipa YaU aranjamente florale îndrăzneţe, în tandem cu lămpi ingenioase şi alte obiecte pe măsură. Ne va povesti în continuare despre provocările designului floral, despre determinare şi necesitatea de a te reinventa continuu, construind în egală măsură un stil personal.
Viorica Buică: După şase ani de studiu, după proiecte şi experienţe semnificative în domeniul arhitecturii, cei mai mulţi se despart cu greu de ideea de a construi, de scara mai mare a clădirilor. Cum s-a întâmplat la tine desprinderea de această imagine, să-i spunem clasică, a arhitectului?
Elena Toader: Chiar dacă schimbi scara, principiile rămân aceleaşi indiferent ce faci, schimbi doar materia primă. Eu am moştenit dragostea pentru flori de la bunica mea şi am ajuns să dezvolt acest hobby către o zonă de business. Este important, şi în cazul arhitecţilor, ca din când în când să ieşi din cercul tău de activitate, priveşti lucrurile mai obiectiv. Cred că pentru noi, cei de la YaU, faptul că realizăm şi design floral, şi design de obiect, chiar şi amenajări sau proiecte de arhitectură ne ajută, ne împinge să fim mai obiectivi. Designul floral poate fi făcut în egală măsură pentru un buchet sau la scara unei locuinţe, lucru mai greu de imaginat în contextul pieţei şi industriei de la noi, care sunt la început. Ceea ce se întâmplă în alte ţări în acest domeniu cred că poate provoca orice creativ.
VB: Poate la început a fost doar o joacă cu florile, dar acum vă încadraţi în zona profesionistă, aţi participat deja la evenimente şi competiţii internaţionale. Ce diferenţe există în abordarea designului floral la noi în ţară faţă de alte locuri?
ET: Sunt diferenţe foarte mari. Educaţia mea pe partea de design floral a venit urmărind maeştri cunoscuţi, învăţând singură, făcând lucruri şi experimentând. Practic, mi-am dublat biblioteca cu cărţi de specialitate despre arta florală, şi nu neapărat despre formă pentru că noţiunile de design te ajută să proporţionezi, să te exprimi cu florile, dar în designul floral partea tehnică este esenţială: dacă nu ştii să respecţi florile, să lucrezi cu ele, este un fiasco total. Spun acest lucru mai ales pentru că acum această zonă de piaţă este în creştere şi la noi, dar partea tehnică, care are o pondere de 50-60% în arta florală, este încă la început. Trebuie să ştii că lucrezi cu organisme vii, să le înţelegi şi să le respecţi până la urmă. Trebuie să cunoşti florile, să le ştii calităţile, să ştii nuanţele, să ştii cum să combini florile ca să evolueze în acelaşi mod – nu poţi combina o floare care ţine două săptămâni cu una de primăvară care ţine maxim cinci zile.
La nivel internaţional există mai multe şcoli, ca şi în arhitectură, cu nişte principii de design, de proporţii, şi în funcţie de stilul personal urmăreşti o anumită şcoală. Aceasta funcţionează ca un pol, generează maeştri florali, unii deja cu o experienţă de peste 40 de ani, cum este belgianul Daniel Ost, un fel de guru al artei florale. Zona aceasta cu şcoala olandeză sunt mai pe gustul meu, este important să încerci să priveşti lucrurile din jurul tău care te inspiră, să le filtrezi şi apoi să-ţi creezi un stil personal. Trebuie să încerci mereu să duci lucrurile mai departe, noi asta încercăm, mai avem multe de învăţat.
VB: Prin modul în care lucraţi cu florile, prin abordarea stilistică şi organizare, care este mesajul pe care doriţi să îl transmiteţi pe piaţa locală?
ET: Fiind o piaţă în dezvoltare, chiar la început, orice e nou e frumos, e cool, oamenii se gândesc mai puţin la motivele pentru care un lucru se face într-un anumit fel. Există apoi o dominaţie, şi în arhitectură şi în alte domenii, a ceea ce aş numi balcanism – un stil bogat, uneori cu excese; nu este neapărat un lucru rău, dar uneori ar trebui să existe o pondere, există situaţii în care mai puţin e mai bine.
În plus, încă nu există o cultură a florilor, se oferă flori doar la ocaziile speciale de peste an. Fie că sunt într-un ghiveci sau câteva fire într-o vază, florile generează un sentiment de bine, ar trebui să fie nelipsite dintr-o casă măcar în week-end, este un lucru care se educă.
VB: De-a lungul timpului, YaU a dezvoltat mai multe colecţii de obiecte; înainte de a ajunge la ele aş vrea să punctăm că anul acesta aţi încercat să legaţi partea de design de obiect cu designul floral şi aţi propus, la început de primăvară, o serie de mini-instalaţii decorative.
ET: Colecţia din martie anunţă într-un fel direcţia în care se îndreaptă YaU în anul respectiv. Acum trăim într-o lume în care oamenii sunt interesaţi să se implice, vor să contribuie la lucrurile pe care le au în casă, să le aducă o notă personală. Noi am creat cu această colecţie un soi de „frame”-uri în care poţi exersa şi dezvolta creativitatea.
VB: Cum s-au născut lămpile voastre, a existat o motivaţie personală?
ET: YaU a început ca o firmă de evenimente, apoi am dezvoltat partea de obiecte şi partea de flori, dintr-o nevoie de a face lucrurile cu mâna, de a personaliza proiectele noastre. Dacă la început am mers în această direcţie, încercăm deja să studiem mai mult cerinţele pieţei şi să vedem ce putem oferi ca răspuns. În ultimii doi ani am explorat mai mult zona reciclării creative, am mizat destul de mult pe recontextualizare, pe amestecul de texturi şi culori. Dar suntem pregătiţi şi deschişi către orice provocare.
Oamenii au remarcat că obiectele noastre au ceva inedit, ne dorim să le putem particulariza şi mai bine pe viitor.
VB: În designul floral marca YaU se simte pregătirea ta de arhitect şi cred că este şi unul dintre lucrurile care vă individualizează puternic. Ce şi cum te inspiră în această zonă de creaţie?
ET: În primul rând eu urmăresc tehnicile noi care apar în arta florală, dacă am această bază apoi pot lucra mai liber, mai creativ. Mă uit la demonstraţiile online ale maeştrilor florali, sunt foarte multe disponibile, şi pe viitor mi-aş dori să ajung la un stagiu de pregătire la ei în ateliere. Cred că am reuşit să mă exprim cel mai bine într-un stil personal la concursurile internaţionale, iar pe piaţa locală încercăm să scoatem maximum din fiecare proiect.
VB: Care ar fi planurile pentru acest an?
ET: Acum doi ani am reuşit să intrăm în selecţia International Floral Art (2012/13), e un album de design floral foarte important pentru această industrie, a fost o mare realizare pentru noi, iar anul acesta se fac din nou selecţiile pentru următoarea ediţie. Cred că va fi cea mai mare provocare din punct de vedere creativ pentru mine anul acesta, dar vom continua bineînţeles şi cu celelalte proiecte YaU, despre care veţi afla mai multe în curând.
