Energiea Pub

De mai bine de un an, un curent de energie creativă neconvenţională străbate centrul istoric al oraşului, readucând la viaţă istorii pierdute ale locului într-o cheie contemporană, ludică şi totuşi sofisticată. După ce ne-a purtat în atmosfera „tehnologică” a anilor ‘70 în Atelier Mecanic, ne-a amintit de tiparele şi ţesăturile anilor ‘60 în Papiota şi ne-a „ameţit” simţurile în misteriosul Laborator, arhitectul Corvin Cristian ne provoacă să ne întoarcem şi mai mult în timp, în anii ‘20, când la parterul impunătoarei clădiri din Brezoianu 4 se afla Stabilimentul de Arte Grafice Energiea.

Text: Viorica Buică
Foto: Corvin Cristian, George Pruteanu

Istoria clădirii cu pricina este una tumultuoasă: construită în 1915 de către doctorul chirurg Anastasievici Leonte, vândută de mai multe ori pentru a adăposti funcţiuni dintre cele mai diverse, pe lângă cea de locuire, de la şoşonerie la cafenea, bombardată în 1944 şi devenită o banală cantină în timpul comunismului, apoi din nou devastată în timpul mineriadelor, s-a transformat permanent, în spiritul istoriei. Noul pub „Energiea provoked by Grolsch” s-a născut firesc, cu dezinvoltură, în momentul când, examinând o fotografie veche a imobilului, arhitectul a descoperit ce scria pe geamurile de la parter: „Energiea – tipografie, legătorie, cartonage”. Ce nume ar fi fost mai potrivit pentru un loc ce-şi propunea să devină, la iniţiativa Grolsch, un hub de referinţă al culturii urbane alternative? Dacă la exterior s-a preluat vechea signaletică de acum 90 de ani, ce întregeşte într-un mod plăcut mica terasă de primăvară-vară, amenajarea interioarelor se individualizează prin combinaţii contrastante, ce stau sub semnul unui tip de funcţionalism ce traversează epocile, de la revoluţia industrială până în prezent. Pe fundalul unor pereţi curăţaţi de adaosuri şi cu întreaga recuzită tehnică la vedere, faianţa albă se combină cu pielea naturală capitonată în zona barului, „supravegheat” de peretele în stil vintage marcat cu sigla Grolsch, clasicul Tolix stă alături de scaunul Pipe al lui Jasper Morrison, iar balustradele metalice vopsite în roşu intră în dialog cu mesele de lemn branduite discret. Din când în când, mostre de creativitate nonconformistă via Grolsch, precum lămpile de perete realizate din sticle de bere, punctează unicitatea acestui spaţiu ce reînvie istoria tipografiei româneşti sub forma unui „stabiliment de informare şi experiment urban”. Presele şi utilajele vechi (menţionez doar vechea maşină de îndoit cotoare Karl Krause), dar şi cărţile şi printurile tipărite chiar în anii ‘20 la Energiea trimit permanent la universul uitat al literelor, la poveştile pe care acestea le compun, inspirându-ne zi de zi.
Deosebit tocmai prin naturaleţea cu care construieşte un discurs neconvenţional, experimental, Energiea Pub are toate şansele să devină un centru autentic al creativităţii… iar faptul că igloo se află în imediata sa vecinătate nu poate decât să ne bucure.