„Eroinele Escadrilei Sanitare” – Exponatul lunii martie la Muzeul Național de Istorie a României

Afiș_Eroinele Escadrilei Sanitare_MNIR

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunţă deschiderea microexpoziţiei „Eroinele Escadrilei Sanitare”. Curatoriată de către dr. Cristina Păiușan–Nuică, Alexandra Mărășoiu și dr. Cornel Constantin Ilie, aceasta se încadrează în seria „Exponatul lunii” şi va putea fi vizitată în perioada 3 martie – 4 aprilie 2021, de miercuri până duminică, între orele 9:00 – 17:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.

Microexpoziția narează istoria a trei dintre aviatoarele care au participat la salvarea răniților în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: Smaranda Brăescu (deținătoare a unui record mondial la saltul cu parașuta, în 1932), Mariana Drăgescu și Nadia Russo-Bossie. Acestea au făcut parte dintr-o escadrilă sanitară înființată odată cu Aviația Sanitară, în ianuarie 1940, ce avea „atribuțiunea de a transporta bolnavii și răniții gravi, militari și civili, în timp de pace și de război, la cele mai importante centre medicale, precum și de a transporta personalul medical și materialele sanitare, făcând aprovizionări urgente de seruri și vaccinuri, medicamente, pansamente, sânge pentru transfuzii, în caz de catastrofe, accidente grave, epidemii și oricare împrejurări unde intervenția sa va fi necesară”.

În primii doi ani de existență ai Escadrilei Sanitare denumită și „Escadrila Albă” –  avioanele au fost pilotate doar de femei, celor trei eroine ale poveștii noastre adăugându-li-se: Virginia Thomas, Virginia Duțescu, Victoria Pokol, Eliza Vulcu, Maria Neculae, Stela Huțan. Misiunile acestora s-au desfășurat în Basarabia (1941), Stalingrad (1942) și Crimeea (1943), unde au salvat viețile a mii de ofițeri și soldați răniți. Mariana Drăgescu a fost singura dintre aviatoarele române care a zburat atât pe Frontul de Est, cât și pe cel de Vest, ajungând până în Slovacia și apoi la Viena.

„Plecăm pe front «Escadrila Albă». Stăm în cort pe terenul «Gâsca» de la Tighina … Luăm câte doi răniți, unul culcat pe targă, grav răniți și mai ușor, pe scaunul în spatele pilotului și ducem pe terenul Tiraspolului, unde pot ateriza avioanele Laresului și lua mai mulți răniți odată. Facem zilnic 6-7 ture … Terenurile care nu erau terenuri, casa care nu era casă, era cort, viața de soldat. Sbor la rasul ierbei, nici parașută, nici armă, nu eram combatanți”, povestește Nadia Russo-Bossie în însemnările sale din anii 1941 și 1942.

Exponatul lunii martie cuprinde o serie de obiecte personale ale celor trei aviatoare, care au ajuns în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, prin grija domnului Șerban Constantinescu, muzeograf în cadrul Secției Patrimoniu, timp de patru decenii.

Printre obiectele expuse se numără una dintre iile din zona Moldovei ale Smarandei Brăescu, precum și casca acesteia de parașutist folosită în război, cât timp a fost instructor de parașutism, membră a Escadrilei Sanitare (1942-1943) și pilot de legătură.

Dintre piesele de patrimoniu expuse ce i-au aparținut Marianei Drăgescu, amintim tunica de aviatoare (restaurată de Cristina Moșoiu, expert restaurator al MNIR), busola de mână, ceasul, tichia cu motive tătărești, precum și o scrisoare. „Mi s-a urât de bombe, explozii, incendii, mine și partizani, răniți și morți. E greu pentru un bărbat și mult prea greu pentru o femeie, fie ea cât de curajoasă și de sfidătoare a pericolului” – îi scria aceasta, mamei sale, în timp ce se afla în misiune la Stalingrad.

De asemenea, în cadrul microexpoziției se regăsesc câteva însemnări ale Nadiei Russo-Bossie, scrise în mai 1981, la aniversarea a 80 de ani de viață și 45 de ani de la primirea brevetului de aviator, un album cu fotografii de pe front (restaurat de Cristina Petcu, expert restaurator al MNIR), precum și decizia de pensionare a acesteia, din 1969, prin care primește o pensie de ajutor social de 325 de lei, la care se mai adaugă câțiva lei primiți pentru cei 5 ani de domiciliu obligatoriu din comuna Lățești din Bărăgan (1957-1961), executați după 5 ani de închisoare (1951-1957).

Proiectul lunii martie – Eroinele Escadrilei Sanitare –  aduce un omagiu acestor femei aviator, care au salvat mii de vieți în anii celui de-al Doilea Război Mondial, fiind, din păcate, în timpul regimului comunist, condamnate la închisoare (cazul Smarandei Brăescu și al Nadiei Russo), excluse din aviație și lăsate uitării.