FADING BORDERS proiect premiat pentru La Biennale di Venezia

logo-bav-full

Rezultatele Etapei a II-a a Concursului Național pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 17-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură La Biennale di Venezia au fost anunțate în data de 14 ianuarie 2020, la sediul Uniunii Arhitecților din România.

Comisia de selecție a evaluat cele trei proiecte calificate în etapa a II-a, acordând punctaje pentru criteriile prevăzute în Regulamentul de organizare a Concursului, respectiv:

– unitatea conceptului pentru ambele spații (Pavilionul Național din Giardini și Noua Galerie a IRCCU – n.red.)

– fezabilitatea proiectului: posibilitatea de realizare practică (montare, demontare și transport) și încadrarea în bugetul estimat (raportul între costurile estimate și rezultatele așteptate; relevanța/oportunitatea costurilor propuse pentru implementarea proiectului);

– strategia de promovare a proiectului în cadrul Bienalei și în afara acesteia.

 

Cele trei proiecte selectate abordează tema ediției a XVII-a a Expoziției Internaționale de Arhitectură La Biennale di Venezia, How we will live together in the future, în trei chei distincte.

Fiecare proiect propune o viziune aprofundată proprie, tratând problematici și aspecte actuale ale contextelor: social, arhitectural și urban românesc.

Toate proiectele s-au remarcat printr-un răspuns matur și original, fundamentat teoretic, într-o manieră structurată, ce transmite în mod clar conceptul curatorial propus. Totodată, cele trei proiecte au răspuns cerințelor legate de fezabilitatea transpunerii în realitate a conceptelor propuse, în acord cu cerințele tehnice și bugetare definite de organizatori.

 

Proiectul FADING BORDERS, autori Irina Meliță, Ștefan Simion, Cristian-Andrei Bădescu, Ștefania Hîrleață, Radu Tîrcă operează cu două proiecte complementare, ce îmbină, pe de-o parte, aspecte antropologice cu o puternică amprentă emoțională și, pe de o alta, fundamentează statistic și morfologic deveniri și mutații urbanistice contemporane.

Propunerea ridică problema consecinței migrației temporare sau permanente a mai mult de 3,4 milioane de români, documentează această realitate din perspectiva prezenței românilor alături de alți cetățeni din estul Europei în diversele medii urbane din Occident și prin prisma efectelor migrației în masă asupra orașelor și satelor afectate de alterarea relațiilor interumane.

Prin cercetarea aprofundată realizată, propunerea stabilește conexiuni între cele două realități și, de asemenea, atrage atenția asupra narațiunilor personale ale celor care călătoresc între Est și Vest, dar și ale celor care rămân acasă.

Tema se extinde complex și în Noua Galerie a IRCCU prin istorii personale, particulare, ale celor plecați și influența lor în spațiile ce-i găzduiesc.

Ambele instalații examinează aspecte esențiale ale vieții contemporane în Comunitatea Europeană cu ecou în legăturile interumane, punând în prim-plan tema Bienalei din 2020.

 

Locul al doilea a revenit proiectului TOGETHER AT THE TABLE / ÎMPREUNĂ LA MASĂ, autori Iulia Stătică, Tao DuFour, Adrian Catu, Nicolas Azel.

Propunerea abordează Parcul Natural Văcărești prin două dimensiuni distincte: arhitectura relevantă, Mănăstirea Văcărești și natura care-i ia locul.

Prima a fost una dintre cele mai mari mânăstiri din estul Europei, transformată inițial în închisoare și ulterior demolată sub regimul comunist.

Proiectul neterminat al regimului s-a transformat într-unul dintre cele mai largi ecosisteme de mlaștini aflat în mediul urban, oficial protejat ca exemplu de regenerare a naturii. În același timp, în zonă s-au dezvoltat peste 90 de specii de păsări și animale, iar amplasamentul a devenit o curiozitate turistică naturală într-un spațiu reprimat.

Propunerea pentru Pavilionul Național al României în cadrul Bienalei vizează îmbinarea mai multor straturi ale acestei povești, printre care se numără cea a memoriei colective împletită cu istoria urbană specifică, printr-o concepție multidisciplinară în care sunt implicate persoane și cercetători din mediul academic din România, Italia, Marea Britanie, SUA.

 

Proiectului PRAEY, autori Alexandru Fleșeriu, Péter Eszter, Antal Banhegyesy, Andrei Costea, Simina Stan, Alexandru Vladovici, Leonard Vartic, s-a situat pe locul 3.

Propunerea pornește de la observația că, în unele țări din Europa de Est, tradițiile religioase s-au repoziționat după căderea regimului comunist. Această revenire a religiei în cotidian, care pare să contracareze procesul de secularizare în majoritatea țărilor europene, este prezentă și în România, unde multe lăcașuri de cult au fost edificate în ultimii 30 de ani, în timp ce monumente religioase importante sunt neglijate.

Juriul a remarcat această temă pentru că lăcașurile de cult au devenit nu numai semne ale unei creșteri a interesului pentru religie, ci și pentru că acestea reprezintă elemente identitare în cadrul orașelor, întrunind și calitatea de surogat al spațiului public / întâlnirii inexistente sau neamenajate pentru comunități.

Juriul a apreciat, totodată, multitudinea de straturi și chei de lecturare a problematicii ce oferă calități curatoriale atât din punct de vedere spațial, cât și din perspectiva dezbaterii.

 

Uniunea Arhitecților din România va acorda următoarele premii:

Premiul I, pentru proiectul câștigător, în valoare de 6 500 lei/net;

Premiul II, pentru proiectul situat pe locul II, în valoare de 4 500 lei/net;

Premiul III, pentru proiectul situat pe locul III, în valoare de 3 500 lei/net.

Anunțarea câștigătorului va avea loc în data de 22 ianuarie 2020 la sediul UAR.

Numărul 194 igloo, Februarie – Martie 2020, va prezenta pe larg proiectul câștigător.