Felicia Simion – Un ochi fotografic larg deschis asupra lumii

Fotografiile Feliciei Simion invită la visare. La una cu ochii larg deschiși, care dă gust lumii cu insinuări fine art. Peisaje și oameni, obiceiuri tradiţionale, urban reinterpretat, momente de mise-en-scène – sunt câteva dintre ingredientele acestei lumi ţesute încă din adolescenţa Feliciei, care a absolvit Arte la București (foto-video). Tinereţe (24 de ani) și curiozitate – sunt alte ingrediente care o îndeamnă să călătorească mult pentru a cunoaște și surprinde. Călătoria e continuată apoi de fotografiile ei, care au ajuns pe coperţi de carte (Margaret Atwood, de pildă) sau în diverse colaborări (Geta Brătescu fotografiată pentru The New York Times Magazine, HatsBazaar, Iutta, Teach for Romania etc.)

Cum și de ce te-ai apucat de fotografiat lumea înconjurătoare?
Cred că din nevoia de cunoaștere. Fotografiatul a devenit un mod de a-mi răspunde la o sumedenie de întrebări – despre mine însămi, despre ceilalţi, despre ce ne apropie și ce ne diferenţiază. M-a mânat o curiozitate copilărească de a explora lumea, de la imediata vecinătate (blocul de vizavi, bulevardul de sub geam) la depărtări ce păreau imposibil de atins (cum s-a întâmplat vara asta, într-o călătorie în America de Sud).

Cum îţi alegi subiectele? Sau te aleg ele pe tine?
Și una, și alta. Subiectele ţin, de regulă, de interesul pe care îl am la un moment dat faţă de o temă anume – copilăria, casa, tradiţia, identitatea ș.a.m.d. Cumva, pot spune că temele coincid cu schimbările, trecerile, noul din viaţa mea, respectiv cu felul în care îmi direcţionez atenţia către propria realitate.

Film sau digital?
Lucrez cu un aparat digital, însă resimt, de multe ori, dorul de analog. Încerc totuși, chiar pe digital, să transpun în imagine, prin intermediul culorilor, o stare similară celei pe care o transmite fotografia pe film.

În ce zonă tematică a fotografiei te regăsești cel mai mult?
Deși abordez diverse subiecte, cred că zona de fine art este cea care definește, pe larg, direcţia pe care am urmărit-o până acum și pe care o voi urma în continuare (cu „alunecări” și către alte zone, de documentar, sau de inspiraţie antropologică).

Fotografi preferaţi, modele, repere…
Din zona fotografiei ar fi mult prea multe nume de menţionat, așa că voi adăuga câteva repere din alte zone artistice, precum Brâncuși, Magritte, Ștefan Câlţia, Terrence Malick, Tarkovski… În fond, mă inspiră să fiu un artist mai bun orice persoană care își urmează calea – fie că prelucrează cuvântul, imaginea, sunetul sau firul de bumbac – și îi cheamă și pe alţii să îi fie părtași.

Câte ceva despre cel mai recent proiect la care lucrezi?
În următoarele luni îmi propun să realizez o carte care să reunească imaginea și cuvântul (posibil și sunetul), folosindu-mă de fotografii din cea mai recentă călătorie, în America de Sud. Fotografiile care vor fi incluse în carte au fost făcute în deșertul Atacama (Chile) și Salar de Uyuni (Bolivia) și urmează a fi corelate prin scurte texte lirice.

Descoperă noua Banchiza Urbană #11 / toamnă 2018