Groapa Văcăreşti sau Parcul-Deltă al Bucureştiului
După ce revista National Geographic a publicat un articol amplu despre Delta dintre Blocuri, semnalând publicului existenţa în groapa Văcăreşti din centrul capitalei a unei zone umede întinse – o oază de biodiversitate aproape neverosimilă pentru un mare oraş, atenţia acordată acestui spaţiu a crescut, discutându-se din ce în ce mai ferm despre necesitatea de a-l proteja şi transforma într-un parc natural.
Cristian Lascu, redactorul-şef al revistei, a scris recent într-un editorial: „Reacţia presei a fost foarte favorabilă, televiziunile cele mai importante i-au consacrat reportaje, au apărut mai multe articole în presă. Acestea reflectau dorinţa publicului larg, a ecologiştilor, a urbaniştilor şi cercetătorilor, dar şi a instituţiilor statului, de a consfinţi prin lege ceea ce natura a realizat în 23 de ani de neintervenţie umană: o arie de natură sălbatică de aproape 190 de hectare.” Tot dânsul a subliniat eforturile depuse în ultima vreme de mai mulţi cercetători pentru a realiza un inventar al speciilor de plante şi animale existente în zonă, susţinut de o amplă documentare fotografică realizată de Helmut Ignat, dar şi numeroasele agresiuni care ameninţă eco-sistemul. „Toate acestea vor înceta dacă Groapa Văcăreşti va fi declarată Parc Natural, categoria V, conform prevederilor legale naţionale şi a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii. Lideri ai unor importante organizaţii de mediu precum RAMSAR şi WWF consideră proiectul un exemplu remarcabil de convieţuire a unei aglomerări urbane cu natura sălbatică. (…) Dosarul cu acest proiect a fost întocmit riguros sub coordonarea d-lui Florin Stoican, tânăr, dar deja experimentat şi competent activist pentru conservarea naturii, şi depus la Academia Română. Grupul de iniţiativă a fost reprezentat de asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, care s-a implicat în ecologizarea şi promovarea zonei, având şi experienţa dobândită în protecţia Deltei Dunării.”
Am aflat cu bucurie că Academia Română a aprobat solicitarea şi urmează să fie făcuţi următorii paşi de către Ministerul Mediului şi alte instituţii guvernamentale, una dintre marile provocări fiind despăgubirea foştilor proprietari ai terenurilor din zonă, care au fost deposedaţi de ele în mod abuziv înainte de 1990.
Apoi, la ediţia din acest an a Street Delivery, am descoperit încântaţi că există deja o frumoasă şi coerentă propunere de amenajare a zonei Văcăreşti, un proiect realizat de Save or Cancel – Cristina Popa şi Andrei Racoviţan. Curioşi să aflăm mai multe detalii, am stat de vorbă cu cei doi despre provocările şi satisfacţiile unui astfel de proiect, despre prezenţa naturii în mediul urban şi despre impactul pe care îl poate avea un spaţiu public susţinut şi creat cu sprijinul societăţii civile.
Viorica Buică: Pentru început, povestiţi-ne cum s-a format biroul Save or Cancel şi apoi cum a ajuns în legătură cu proiectul pentru Parcul Natural Văcăreşti.
Save or Cancel: După o serie de activităţi şi evenimente culturale, în anul 2009 Save or Cancel şi-a setat o nouă direcţie ca reacţie la ceea ce se întâmpla şi continuă să se întâmple cu patrimoniul românesc, cu focus pe Teatrul de vară şi Cinema CAPITOL (mai multe despre acest subiect puteţi citi la pag. 70). Tot o reacţie personală este şi implicarea noastră în demersul de transformare a Gropii Văcăreşti în Parc Natural.
VB: Practic, aţi avut iniţiativa proiectului cu spaţiul abandonat de la CAPITOL când încă eraţi studenţi.
Save or Cancel: Da, ne-a atras atenţia faţada în drum spre facultate, am intrat acolo şi apoi au pornit ideile. A fost prima acţiune civică Save or Cancel, aşa ne-am coagulat ca echipă şi am început să lucrăm împreună. Proiectul încearcă să redea cetăţenilor Bucureştiului un spaţiu de cultură, valoros din punct de vedere arhitectural, printr-o serie de acţiuni şi evenimente cu o durată limitată (s-au desfăşurat timp de două veri consecutive).
VB: Groapa Văcăreşti a fost un subiect despre care s-a scris şi discutat mult în ultimul an, iar iniţiativa de a valoriza acest spaţiu natural spectaculos pentru cetăţeni a strâns în juru-i numeroase asociaţii şi organizaţii. Cum aţi ajuns voi în inima acestei poveşti, cu o propunere de amenajare?
Save or Cancel: Proiectul pentru Parcul Natural Văcăreşti este rezultatul unei munci colective, realizate voluntar de asociaţii, ONG-uri, cercetători ştiinţifici, fotografi şi publicaţii, iar noi ne-am alăturat acestui grup. Fiind vecini cu groapa Văcăreşti, am avut nenumărate ocazii să vizităm locul, să facem poze, să ne plimbăm. În felul acesta, am intrat în contact cu spaţiul, l-am explorat pe cât posibil. Apoi, am văzut articolul domnului Cristian Lascu în National Geographic, în care lansa propunerea de a transforma lacul Văcăreşti într-un parc de mari dimensiuni. Fotografiile lui Helmut Ignat, care prezintă ipostaze nebănuite ale vieţii din zonă, ne-au motivat şi mai mult să ne gândim la o modalitate de conservare şi protejare a ceea ce există deja. Cu toate informaţiile adunate, proiectul a devenit din ce în ce mai interesant şi serios pentru noi.
VB: Propunerea voastră de amenajare, pe care aţi expus-o la Street Delivery anul acesta, a venit într-un dialog cu Cristian Lascu şi cu celelalte asociaţii implicate în proiect?
Save or Cancel: Proiectul încearcă să ţină cont de toate discuţiile, articolele, imaginile, fotografiile şi de studiul istoric la care s-a lucrat. O idee importantă pe care am dorit să o ilustrăm este cea de protecţie a cadrului natural şi a biodiversităţii, concomitent cu deschiderea acestui spaţiu către public.
VB: Dar proiectul vostru va fi folosit ca suport pentru a duce mai departe, până la aprobările finale, iniţiativa de a transforma zona în parc natural sau este vorba strict de o idee?
Save or Cancel: Este în primul rând o sugestie, cum spuneam, proiectul este rezultatul unei munci colective. Gestionarea tuturor informaţiilor despre Groapa Văcăreşti şi valorificarea potenţialul acesteia în oraş ar putea fi tema unui concurs internaţional.
VB: În prezent, se face simţită o mişcare puternică pentru a (re)aduce natura în oraşe.
Save or Cancel: Imaginându-ne că Văcăreşti ar putea intra în acest curent, avem ca model de inspiraţie numeroase exemple, de la parcul Costanera Sur din Buenos Aires la Trin Warren Tam-Boore din Melbourne. Am mai aminti cele 368 de hectare de zone naturale protejate din Helsinki, London Wetland Centre, Mica Amazonie din Nantes, cele 88 de arii natural protejate din Praga, Utterslev Mose din Copehnaga sau Schoneberger Sudgelande din Berlin, ca să ne oprim doar la spaţiul european. Tot în acest sens, interesul Ramsar pentru zona umedă Văcăreşti subliniază potenţialul cadrului natural.
VB: Aici, în Bucureşti, suntem de fapt norocoşi pentru că natura s-a format singură, noi doar avem misiunea sau rolul de a o proteja şi de a o face mai accesibilă oamenilor.
Save or Cancel: Exact. Aş cita din articolul domnului Lascu, care ne atrage atenţia asupra faptului că fiecare perioadă istorică, începând cu domnia lui Carol I, a adus Bucureştiului câte un parc, în timp ce în ultimii 20 de ani spaţiul verde s-a redus. Nu există un alt loc de dimensiunea aceasta în Bucureşti care ar putea fi transformat în parc, iar acest lucru ar aduce fiecărui locuitor câte un metru pătrat de spaţiu verde.
VB: Ca arhitecţi, cum aţi gândit acest parc la nivel urban?
Save or Cancel: La nivelul oraşului, pe latura de sud, se leagă extraordinar de bine cu parcul Tineretului şi, în continuare, cu parcul Carol. Astfel s-ar putea genera un lung culoar verde către zona de sud a oraşului, ceea ce ar fi minunat.
VB: Povestiţi puţin despre intervenţiile pe care le-aţi imaginat în interiorul gropii Văcăreşti.
Save or Cancel: Voi începe cu digul care înconjoară tot spaţiul. Acesta a jucat un rol foarte important de-a lungul timpului, protejând zona. De aceea ne-am gândit că trebuie păstrat şi integrat. În acelaşi timp, din observaţiile de pe teren, am văzut că oferă perspective foarte bune asupra lacului şi atunci am decis să participe activ la crearea parcului prin transformarea lui într-o promenadă.
Pentru un „birdwatcher”, un turn de observaţie e absolut necesar pentru a privi viaţa naturii. Circulaţiile vor intersecta zone umede, zone mlăştinoase, canale, iar aici va fi nevoie de nişte mici poduri care să facă traversările posibile. Aceste elemente ţin de prima etapă de gândire a parcului. Cea de-a doua ţine mai mult de educaţie – dorim să implementăm în parc un centru de cercetare al zonelor umede şi al biodiversităţii, unde profesorii pot veni împreună cu copiii să le vorbească despre acest domeniu, despre natură, despre animale, relaţia om-natură. Pentru aceste activităţi este nevoie de câteva spaţii dedicate. Folosindu-ne de panta naturală a terenului, am putea crea un amfiteatru pentru prezentările din timpul verii.
VB: Este cred un aspect important şi interesant, în prezent şcoala de la noi este foarte mult concentrată la interior. Dacă proiectul ar merge mai departe şi s-ar apropia de implementare, cu ce tip de specialişti v-aţi dori să lucraţi?
Save or Cancel: La Street Delivery am văzut proiectele studenţilor de la Facultatea de Horticultură şi Peisagistică, care ne-au atras atenţia într-un mod foarte plăcut. Încercăm să înţelegem cât mai mult din necesităţile unui parc natural. Momentan este vorba mai ales de o acţiune civică – toţi participanţii s-au afiliat ideii datorită ataşamentului personal faţă de proiect. Cele mai complexe întâlniri au fost până acum la Ministerul Mediului şi la Academia Română, unde s-a prezentat dosarul cu materiale ştiinţifice, iar accentul a fost pus pe biodiversitatea locului.
VB: Aţi prezentat proiectul la Street Delivery şi apoi la Train Delivery, în Gara de Nord. Cum intenţionaţi să-l promovaţi în continuare?
Save or Cancel: Street Delivery este o manifestare care redă spaţiul public bucureştenilor prin implicarea lor directă, ocazie cu care le-am povestit că, tot prin implicarea lor directă, putem stabili o nouă zonă verde în Bucureşti. Am făcut 250 de insigne pe care le-am împărţit în primele două zile, mult mai repede decât ne-am fi aşteptat. Asociaţia Salvaţi Delta a redactat o petiţie, adresată Ministerului Mediului şi Pădurilor, şi întreţin relaţia cu susţinătorii proiectului printr-un cont FB. Noi ne ocupăm mai mult să promovăm proiectul de reamenajare, care, repet, este doar o sugestie. Vrem să discutăm cât de mult posibil cu cetăţenii, să le aflăm punctele de vedere. În luna septembrie vom prezenta proiectul la Bucureştiul Creativ, iar în octombrie vom participa la acţiunea de curăţare a lacului prin proiectul „Let’s do it Romania”.
VB: În loc de concluzie, căci proiectul este încă unul deschis cum subliniaţi şi voi, v-aş ruga să ne spuneţi care sunt aşteptările sau dorinţele pentru Văcăreşti în perioada următoare.
Save or Cancel: În primul rând, trebuie identificată modalitatea prin care proprietarii terenurilor vor fi despăgubiţi. Statutul de parc ar constitui o protecţie împotriva intervenţiilor abuzive: defrişări, braconaj, incendii, descărcări de moloz.
VB: Este încurajator faptul că sunteţi tineri şi cu mult entuziasm, poate aveţi un gând, o idee de transmis către ceilalţi arhitecţi tineri din România.
Save or Cancel: Lucrul pe care l-am mai spus colegilor, este că în această meserie trebuie unite cât mai multe forţe care pot crea o mişcare, lucru care lipseşte cu desăvârşire de câteva generaţii. Dacă există o reţea puternică şi dialog, poate chiar am avea un cuvânt de spus în cazul unor proiecte precum Văcăreşti, Capitol, Hala Matache, Roşia Montană.