Grupurile de inițiativă cetățenească – locuitorii activi ai orașului: CeRe Participare

În ultimii ani, Bucureştiul a fost martorul unei creşteri exponenţiale în ceea ce priveşte implicarea cetăţenilor în problemele comunitare, dar drumul e abia deschis. Acest proces a început treptat, în cartiere, cu oameni care au decis să ia poziţie în legătură cu problemele cu care se confruntau zi de zi. Dacă nemul­ţumirea cetăţenilor nu este ceva nou, iar iniţiative şi petiţii individuale au existat dintotdeauna, odată cu încetăţenirea noţiunii de organizare comunitară şi apariţia unor facilitatori în domeniul ONG-urilor, care le-au vorbit oamenilor despre moduri de lucru şi despre organizare, putem să vorbim despre o adevărată revoluţie la firul ierbii. Iar bătăliile, la acest nivel, ţin de siguranţa, confortul şi bunăstarea locatarilor într-un loc pe care, în timp, au ajuns să îl numească acasă.

Text: Ioana Diaconu

Multe dintre iniţiativele civice au prins voce sub umbrela Centrului de Resurse pentru Participare Publică (CeRe), care s-a îndreptat spre nevoile concrete ale cetăţenilor şi oferă un program de organizare comunitară încă din 2009 (www.ce-re.ro). Dacă începuturile acestui program îi găsea pe membrii echipei pe teren, bătând din uşă în uşă pentru a afla care sunt problemele punctuale ale oamenilor, pe măsură ce acţiunile unor grupuri au început să capete amploare şi să aducă rezultate, centrul a devenit un hub pentru grupuri de cetăţeni care vor să se organizeze şi să schimbe ceva în cartierul lor.
CeRe a coordonat până în prezent aproape 20 de astfel de iniţiative. La început, pentru zona de cercetare a situaţiei existente, au fost alese două cartiere din Bucureşti, tipice pentru oraş, dar speciale prin faptul că locuitorii de acolo îşi mai exprimaseră în trecut nemulţumirea sub formă de proteste şi activism, dovedind că sunt dispuşi să se implice. Astfel, cartierul Lacul Tei şi zona Favorit au devenit „proiectele pilot” ale organizării comunitare sub umbrela CeRe, proiecte care s-au născut din dis­cuţiile dintre reprezentanţii centrului şi locuitori despre opţiunea de a lua atitudine şi de a-şi cere drepturile.

După aceste prime consultări, cetăţenii au fost convocaţi la întâlniri, în primă instanţă cu o rată de prezentare de 5-10%. Însă nu a fost nevoie de mai mult, pentru că, odată stabilit un nucleu activ şi implicat, acţiunile au fost demarate, iar efectul de bulgăre s-a făcut simţit în timp. S-au stabilit grupuri de lucru pe diferite priorităţi, grupuri coordonate şi asistate de CeRe, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Nu întotdeauna pe măsura aşteptărilor sau în perioada de timp prevăzută, unele presupunând o bătălie îndelungată şi obositoare, dar cu rezultate concrete şi de durată, aceste rezultate au contribuit la coeziunea grupurilor din cartiere şi au dovedit că oamenii se pot uni în jurul unor probleme comune şi se pot mobiliza pentru a le rezolva. În continuare, vom prezenta câteva dintre aceste exemple de succes şi vom povesti alături de iniţiatori despre primii paşi care au dus la transformarea cetăţenilor în beneficiari şi parteneri activi ai consultărilor despre viitorul oraşului.

Grupul de Iniţiativă civică Lacul Tei
___________

Unul dintre primii poli ai implicării comunitare din Bucureşti, Grupul de Iniţiativă Civică Lacul Tei (GICLT) a organizat primele acţiuni în 2010, când a reuşit să obţină reabilitarea aleii Judeţului şi parcarea liberă, între orele 19.30 şi 7.30, pe bulevardul Lacul Tei. Următorul pas a fost Campania pentru Parcul Circului, începută în 2012, în urma căreia s-a obţinut accesul pe suprafaţa de 11.050 mp din parc folosiţi până atunci abuziv de către Circul Globus ca menajerie, precum şi repararea instalaţiei de irigare care era defectă de mai bine de 8 ani, contractarea unui studiu hidrogeologic pentru a afla cauzele care au dus la scăderea nivelului apei lacului cu lotuşi indieni, un punct de atracţie important pentru locuitorii din cartier şi nu numai.

Toate acestea cu preţul a nenumărate audienţe, adrese şi cereri către Primăria Capitalei, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB) şi Administraţia Parcul Circului pentru a obţine reabilitarea mobilierului din parc, instalarea şi repararea aeratoarelor, buna amplasare a toaletelor şi plantarea de arbori şi arbuşti în locul celor uscaţi. Însă cea mai importantă realizare, ne spune Silvia Cruceanu, coordonatoarea grupului, a fost obţinerea de la ALPAB a unor informaţii de interes public, cum ar fi bugetul instituţiei, noul regulament de funcţionare şi investiţiile prevăzute pentru următoarea perioadă. Acestea au fost primite în urma acţionării în judecată a instituţiei pentru nerespectarea legii liberului acces la informaţii de interes public, GICLT fiind primul grup de iniţiativă din Bucureşti care a acţionat în judecată o instituţie de stat, creând precedentul pentru o comunicare mai transparentă cu cetăţenii. În timp, relaţia cu ALPAB a început să se îmbunătăţească, la întâlnirile de consultare şi de informare cetăţenii devenind prezenţe obişnuite în forul de discuţie. Pentru acestea şi pentru faptul de a fi crescut coeziunea vecinilor din cartier prin numeroasele evenimente organizate, precum expoziţia „Istorie şi Tradiţie în Lacul Tei”, Cafeneaua Publică, Ziua Cartierului, sau prin tipărirea unei publicaţii a cartierului – Foaia de Tei, grupul a primit premiul I la secţiunea voluntariat în cadrul Galei Societăţii Civile din 2014.

Iniţiativa Favorit
_________

Pionier al conceptului de organizare cetăţenească a fost şi grupul Iniţiativa Favorit, care a luat naştere în luna mai a anului 2010 cu sprijinul CeRe, având pe agendă îmbunătăţirea traiului din cartierul Drumul Taberei – zona Favorit. În acest context, s-a stabilit ca fiind prioritare accesul la cultură şi existenţa unui spaţiu care să fie destinat activităţilor culturale şi sociale. Propunerea grupului de iniţiativă a fost reabilitarea cinematografului Favorit, cândva al doilea cinematograf ca importanţă al capitalei, închis de mulţi ani şi lăsat în decădere, şi transformarea acestuia în centru multicultural.

Deşi au trecut cinci ani şi situaţia cinematografului este în conti­nuare incertă, s-a avansat semnificativ spre obţinerea rezultatului dorit, după cum ne spune Marilena Trică, coordonatoarea grupului de iniţiativă: două reuşite îmbucurătoare au fost alocarea în aprilie 2013 a unei sume de aproximativ 2,6 milioane de euro pentru începerea proiectului de centru multicultural şi acţionarea în justiţie a Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploa­tării Filmelor (RADEF) de către Primăria Sectorului 6 pentru recuperarea imobilului şi începerea lucrărilor. Membrii grupului au organizat mai multe acţiuni care au îndemnat instituţiile să colaboreze – petiţii, comunicate de presă, informări periodice în cartier, evenimente pu­blice, participări la şedinţele Consiliului Local al Primăriei Secto­rului 6, precum şi mese rotunde cu toţi factorii de decizie. Dacă la început relaţia cu autorităţile a fost deosebit de tensionată, în urma repeta­telor luări de poziţie ale grupului în cadrul şedinţelor locale, a comu­ni­catelor de presă transmise şi a susţinerii media, Primăria s-a convins că are de-a face cu un grup care nu va renunţa la revendi­cări şi a fost nevoită să răspundă cerinţelor cetăţenilor şi să colaboreze pentru succesul proiectului. Ar mai fi de menţionat că este una dintre iniţiativele care au conso­lidat foarte mult legătura între locuitorii zonei, prin numeroase evenimente organizate care au culminat cu Ziua Cartierului din 2014, acţionând ca un agregator pentru comunitate.

 

Iniţiativa Prelungirea Ghencea
_________

Un cartier relativ nou al Bucureştiului, o zonă care cu 30 de ani în urmă era încă nedezvoltată, Prelungirea Ghencea numără azi o po­pulaţie de aproximativ 20.000 de locuitori şi o infrastructură mult sub cerinţe. Primăria a tot promis rezolvarea acestei probleme, dar nu s-a întâmplat mai nimic, drept pentru care, la începutul anului 2013, a luat naştere grupul de iniţiativă Prelungirea Ghencea.

Iniţial s-a cristalizat în mediul virtual, apoi în viaţa reală, aducând în dialog cetăţeni care resimţeau aceleaşi probleme legate de infrastructura proastă, de transport, dar şi de diverse utilităţi ale cartierului. Delia Mihalache, coordonatoarea grupului, ne povesteşte cum, la scurt timp după această primă întâlnire, membrii au început să îşi pună la un loc ideile, cunoştinţele, timpul şi banii pentru a găsi soluţii la aceste probleme şi pentru a le pune pe masa autorităţilor respon­sabile de rezolvarea lor. Cea mai mare reuşită de până acum a fost demararea de către autorităţi în acest an a celor două proiecte care vor moderniza infrastructura de transport a zonei, lărgirea drumului principal la patru benzi cu trotuare (un drum care în momentul de faţă beneficiază doar de două benzi, fără trotuare, obligând locuitorii să parcurgă zilnic cei doi kilometri, fie prin noroi, fie într-un ambuteiaj), alături de piste de biciclete şi staţii RATB cu pasaj suprateran peste Şoseaua de Centură la Domneşti.

La întrebarea legată de relaţia cu autorităţile, Delia Mihalache ne-a spus că, pe măsură ce demersurile grupului s-au intensificat, autorităţile au devenit din ce în ce mai receptive, grupul devenind în ochii auto­rităţilor beneficiar al proiectelor de infrastructură menţionate, consultat în întocmirea viitoarelor proiecte. O realizare nu mai puţin importantă pentru cetăţeni a fost şi conştientizarea faptului că sunt o comunitate locală puternică, ce poate influenţa deciziile publice, oferindu-le motivaţia de a continua. Prin prisma acestor reuşite, încrederea locuitorilor în schimbare a crescut din ce în ce mai mult şi au început să se implice în număr mai mare pentru înfiinţarea unei asociaţii de cartier care să le apere drepturile.