Gusturi româneşti. O amenajare cu numeroase detalii de arhitectură tradiţională

Brandul „Gusturi româneşti”, iniţiat de către Mega Image în ideea comercializării produselor de provenienţă autohtonă, are primul magazin propriu din Bucureşti. Spaţiul de 290 de metri pătraţi a fost amenajat într-o cheie nostalgică, aici tradiţionalul materialelor şi al obiectelor alese, precum şi felul în care au fost personalizate, întâlnindu-se cu modernitatea şi funcţionalitatea. Produsele româneşti dispun astfel de un cadru în care designul face trimitere subtilă la reţetele tradiţionale de preparare, amintind de importanţa păstrării, dar şi a transmiterii tradiţiilor.

În cazul magazinului „Gusturi româneşti”, situat pe Bulevardul Ion Mihalache din capitală, echipa de arhitecţi de la Studio AE a semnat o amenajare care mizează pe numeroase detalii emblematice ale arhitecturii tradiţionale româneşti. Destinat să-şi primească oaspeţii cu borcane de zacuscă, covrigi, vinuri locale şi alte produse cu specific local pe rafturi, magazinul are la bază un concept nostalgic, al unei reîntoarceri la tradiţie, astfel că materialul vedetă pe care se bazează amenajarea este lemnul. Acesta a fost folosit, în mod sugestiv, încă de la nivelul faţadei, unde regăsim panouri din lemn masiv de fag, sculptate cu motive tradiţionale, dispuse circular. Elementele lemnoase din partea exterioară a magazinului se prind în structuri metalice, care le ajută să iasă în evidenţă.

În interior, produsele realizate după reţete exclusiv româneşti se întâlnesc cu accente ale arhitecturii noastre tradiţionale precum prispa, cămara, pivniţa ori hambarul, reinterpretate pentru a corespunde funcţiunilor şi nevoilor moderne ale spaţiului. Mobilierul din lemn, în tonuri naturale, a fost realizat manual, nefiind ocolite „imperfecţiunile” sculpturii care lasă materialul să se manifeste în mod natural. Produsele „din livadă”, „din grădină”, „panificaţia”, „vinurile” şi toate celelalte „bunătăţi” se fac remarcate cu ajutorul elementelor decorativ-funcţionale inspirate din diferite regiuni ale ţării: butoaie, putini şi ciubere de dimensiuni mai mari şi mai mici, un „coş“ mobil din lemn şi sticlă care lasă la vedere şirurile de covrigi, butuci de sprijin, rafturi împodobite cu motive româneşti sculptate. Litere mari din lemn care alternează tonurile deschise şi închise anunţă, rând pe rând, secţiunile magazinului.

Se delimitează astfel zone în care plinurile alternează cu golurile, aşa cum se întâmplă şi în cazul plafonului, unde scândurile din lemn lipsesc din loc în loc pentru a se intercala cu obiecte de iluminat moderne. Podeaua are, la rândul ei, un aer tradiţional datorită texturii şi nuanţei nedefinite care trimite la podelele de pământ, bătătorite, specifice caselor ţărăneşti. Senzaţia de basm contemporan pe care o sugerează amenajarea este dată şi de dualităţile care contribuie din plin la conturarea ei.

Pe lângă dihotomia plin-gol, pe care o aminteam mai sus, mai există alăturarea vechiului cu noul, cea dintre lumină şi întu-neric, dar şi cea dintre fundalul articulat cu ajutorul finisajelor neutre care pune în va­loare foarte bine specificul mobilierului. Se reuşeşte astfel din plin obţinerea unei atmosfere încărcate de tradiţie şi amintiri în cadrul modern al unui magazin de produse alimentare, destinat unei funcţiuni de natură practică.