Hands-on urbanism 1850-2012
Începând cu valul de modernizare apărut în urma procesului de industrializare, oraşele s-au confruntat cu provocări deosebit de dificile. Iată că nu doar crizele contemporane plasează aglomeraţiile urbane din întreaga lume sub o imensă presiune, care dă naştere la o dezvoltare urbană diferită, apărută din structurile de jos ale societăţii, ci şi în termeni istorici se poate vorbi despre un urbanism de criză, care a reuşit să producă mişcări urbane informale.
Expoziţia găzduită până pe 25 iunie de Architekturzentrum Wien este dedicată unei istorii a iniţiativelor cetăţenilor dornici să producă o schimbare în situaţii critice şi prezintă ideile majore ale politicilor urbane apărute în ultimul veac şi jumătate. Curatorul Elke Krasny propune o istorie diferită a oraşului, care ridică întrebări pertinente cu privire la responsabilitatea arhitecţilor şi urbaniştilor şi despre modul în care utilizăm resursele.
Una dintre întrebările principale de la care a pornit organizarea acestei expoziţii este legată de modul în care urbanismul reacţionează la proiectele colective ale cetăţenilor. Răspunsul cuprinde un spectru larg de variante: de la acceptare pasivă la introducerea tardivă a unor măsuri legate de infrastructură şi până la adoptarea unor măsuri de sprijin luate de către autorităţi sau chiar introducerea de noi legi.
„Hands-On Urbanism 1950-2012” oferă o imagine de ansamblu asupra mişcărilor urbane auto-organizate, colective şi informale care au pornit de la proiecte iniţate de arhitecţi, activişti sau artişti şi prezintă noile spaţii rezultate. Pornind de la 20 de exemple alese din Europa, America Latină, SUA şi Asia, expoziţia îşi propune să demonstreze că deseori proiecte mici, locale pot produce schimbări majore. Fiecare proiect este analizat în contextul particularităţilor sale istorice. Punerea în relaţie a tendinţelor istorice cu dezvoltările actuale reflectă importanţa acelor mişcări care au reuşit să inspire formarea unui spaţiu definit prin următoarele atribute: caracter informal, libertate, vecinătate, responsabilitate, reguli, limite, participare, ilegalitate, agricultură urbană, eco-estetică etc.
În concepţia scenografului Alexandra Maringer, fotografii, planuri, schiţe şi obiecte, atât contemporane, cât şi istorice, ilustrează impactul acestui tip de urbanism interactiv asupra oraşului. Expoziţia este însoţită de volumul bilingv (engleză, germană) „Hands-On Urbanism 1850-2012. The Right to Green”.
Dacă nu reuşiţi să ajungeţi la Viena până pe 25 iunie mai aveţi o şansă să vizitaţi expoziţia: ea va fi prezentată, într-o nouă formulă în cadrul Bienalei de Arhitectură de la Veneţia, între 29 august şi 25 septembrie.