Home for Life. Casa care produce mai mult decât consumă

Text: Catrinel Negru
Foto: Adam Mørk

Primul experiment din seria Velux – Model Home 2020, denumit „Home for Life”, a fost inaugurat în aprilie 2009 în Aarhus, Danemarca. Locuinţa unifamilială de 190 mp, cu regim de înălţime parter plus mansardă, este proiectată astfel încât să reducă la minimum consumul de energie rezultat din exploatare şi să asigure un climat interior cu un nivel ridicat de confort. Începând cu 1 iulie 2009, o familie de patru persoane s-a mutat aici pentru a o locui timp de un an, monitorizând în mod obiectiv şi subiectiv eficienţa diferitelor elemente ale proiectului.

Locuinţa este poziţionată pe teren astfel încât orientarea acoperişului să permită utilizarea optimă a panourilor solare. Suprafeţele vitrate – ferestre verticale şi ferestre de mansardă – însumează cca 40% din suprafaţa utilă, procent care, în cazurile curente, ajunge la cca 20-25%. Prin aceasta, nevoia de iluminare artificială a spaţiilor pe timpul zilei scade până aproape de zero.

Ferestrele de mansardă asigură o termoizolare corespunzătoare, fiind prevăzute cu jaluzele interioare, pentru evitarea însoririi prea puternice, precum şi cu rulouri exterioare, pentru a opri razele soarelui înainte de a trece prin geam, evitând astfel supraîncălzirea pe timpul verii. Aceleaşi rulouri asigură şi termoizolarea suplimentară a anvelopantei pe timpul nopţii, în anotimpurile mai reci. Iarna, ventilaţia se realizează prin admisia de aer proaspăt în spaţiile locuite şi evacuarea aerului viciat prin spaţiile de serviciu, cu recircularea căldurii. Fiecare încăpere beneficiază de vitraje pe minimum două laturi, permiţând o ventilaţie naturală corespunzătoare pe timpul verii, reglată de un sistem inteligent care înlocuieşte nevoia de condiţionare a aerului.

Deschiderea şi închiderea ferestrelor în vederea ventilaţiei, precum şi acţionarea elementelor de control al însoririi se fac la comanda unui sistem inteligent, alimentat de o sursă de energie solară – panouri cu celule fotovoltaice montate pe acoperiş. Anvelopanta se transformă, astfel, într-o „faţadă activă”, care răspunde prin diferite scenarii şi combinaţii de acţiuni condiţiilor de mediu care variază de la un anotimp la altul şi în momentele diferite ale aceleiaşi zile. Încălzirea apei calde menajere se realizează cu ajutorul panourilor solare montate pe învelitoare, iar încălzirea spaţiilor este asigurată de o pompă de căldură – un sistem ecologic care înlocuieşte sistemele tradiţionale de ardere a combustibililor fosili.

Energia regenerabilă şi fără emisii de carbon, produsă de pompa de căldură, panourile solare şi celulele fotovoltaice depăşeşte cu 9,4% consumul de energie estimat pentru locuire, ceea ce, în 30 de ani, echivalează cu recuperarea energiei utilizate pentru producerea materialelor şi construcţia efectivă a casei.

Structura, închiderile şi compartimentările din profile metalice şi din lemn lamelar au fost produse şi puse în operă cu un consum mult mai mic de resurse decât zidăriile tradiţionale, fiind în întregime reciclabile. Imaginea arhitecturală reprezintă unul dintre principalele puncte forte ale acestui proiect. Contrazicând experienţa curentă, în care adăugarea unor elemente, cum ar fi panourile solare şi rezervoarele aferente, duce la compromiterea iremediabilă a aspectului clădirii, „Home for Life” demonstrează cum se pot integra în mod eficient elementele de tehnologie de ultimă oră într-un concept unitar, deopotrivă tradiţional şi modern. Învelitoarea şi faţadele sunt acoperite cu ardezie de culoare gri închis – un material natural, a cărui producţie implică emisii minime de CO2, pentru a reduce la minimum prezenţa vizuală a panourilor solare de culoare neagră.

Panourile solare pentru încălzirea apei calde sunt modulate pe dimensiunile ferestrelor de mansardă, amplasate alături de acestea. La parter, peretele din lamele de lemn în culoarea cireşului adaugă o notă de căldură suprafeţei lise de piatră. Vitrajele mari orientate către sud, aparţinând livingului şi diningului, sunt umbrite de balconul de la etaj, respectiv de consola acoperişului, protejând faţă de incidenţa verticală a soarelui puternic de amiază, în zilele de vară, dar permiţând soarelui de iarnă, care se ridică mai puţin pe boltă, să lumineze şi să încălzească interiorul.

Culoarea albă utilizată pentru finisarea pereţilor şi a suprafeţelor înclinate permite difuzia şi distribuţia optimă a luminii la interior. În absenţa unor finisaje variate, imaginea arhitecturală este animată de compoziţia planurilor verticale şi înclinate şi, mai ales, de proiecţia în permanenta schimbare a luminii pe pardoseală şi pereţi. După încheierea experimentului se vor colecta datele privind impactul clădirii atât asupra mediului, cât şi asupra sănătăţii, stilului de viaţă şi confortului locuitorilor acesteia, urmând ca în viitor aceste informaţii să constituie o bază de pornire pentru viitoarele inovaţii tehnologice destinate îmbunătăţirii calităţii vieţii şi însănătoşirii pe termen lung a mediului natural.