Hotel Atra Doftana
Într-o recentă excursie prin ţară, la aproape 2 000 de metri altitudine, am dat peste un peisaj tulburător: zeci de pseudo-vile cu 2, 3 sau chiar 4 etaje, cu forme, culori şi materiale diverse, se desprindeau din drum, distrugând, la propriu şi la figurat, natura. Fără nicio logică a distribuirii, fără atenţie faţă de integrarea în peisaj, fără respect faţă de tradiţie sau faţă de materialele locului. Tot la înălţime, pe platou alpin, de data aceasta chiar într-un parc naţional, am observat o construcţie de tip bloc-cutie, opacă, indiferentă la împrejurimi. La mare – ca să iau în considerare extremele geografice – am văzut construcţii disproporţionate, stridente, la fel de haotic distribuite, care au modificat radical plajele şi peisajul, adeseori pur şi simplu ignorându-l.
Mi-ar fi plăcut să scriu despre noul hotel Atra Doftana fără a recurge la comparaţii valorizante, însă această realitate construită (şi nu numai) a turismului românesc mă împiedică: în dezordinea şi lipsa de bun-simţ care ne înconjoară, astfel de proiecte trebuie prezentate ca modele-concept de urmat atât de către investitori, cât şi de către arhitecţii implicaţi în dezvoltări turistice.
Amplasat chiar pe malul lacului Paltinu de pe Valea Doftanei, hotelul îmbină designul de calitate, inovator, care se traduce şi în grija faţă de mediu, cu servicii şi facilităţi premium, definindu-se ca o oază de linişte şi relaxare într-un cadru natural, bine conservat. Arhitecţii au valorificat cele două căderi de nivel majore ale terenului, intercalate cu două zone aproximativ plane, şi au gândit clădirea în două volume principale: un volum care adăposteşte camerele (unităţile de cazare) şi recepţia şi unul care conţine spaţiile de zi, cele de utilităţi şi cele tehnice. Ambele sunt astfel articulate încât să exploateze optim configuraţia geometrică a sitului, orientarea şi priveliştile, observându-se atenţia deosebită acordată modului în care construcţia dialoghează cu mediul înconjurător.
Primul volum este amplasat cu un nivel sub zona de acces pe teren, generând pe acoperişul său platforma necesară pentru parcarea automobilelor şi pentru manevrarea acestora corespunzător. Astfel dispus, volumul are o poziţie subterană (faţă de cota de nivel a accesului) şi nu afectează imaginea generală a naturii. Cel de-al doilea volum speculează declivitatea mare a terenului înspre zona luciului de apă şi este amplasat sub primul volum, oferindu-i acestuia o extindere a spaţiului verde; prin această deschidere, toate camerele hotelului beneficiază de o perspectivă frumoasă asupra lacului şi a peisajelor muntoase din jur, precum şi de terase generoase, într-o înţelegere îmbogăţită a noţiunii de confort. Camerele spaţioase, mobilate într-un stil minimalist, cu unele accente cromatice, sunt completate în zona de zi a pensiunii cu o sală de mese, un living de dimensiuni mari, un restaurant gourmet cu un décor modern şi acces la terasa acoperită, dar şi o zonă de wellness (fitness/saună/spa). Acestora li se adaugă o zonă de relaxare chiar pe marginea lacului şi un spaţiu de joacă pentru copii.
Angajamentul investitorilor de a dezvolta proiecte turistice cu respect faţă de natură şi de tradiţie este vizibil pe mai multe planuri, de la alegerea numelui – Atra, care înseamnă în latină negru, este culoarea predominantă în portul tradiţional popular de pe Valea Doftanei – la alegerea materialelor utilizate pentru hotel – clădirea este finisată cu materiale specifice locului şi funcţiunii (corpul de cazare este îmbrăcat în lemn, în timp ce zona de zi este finisată la exterior cu piatră). Cu o suprafaţă totală desfăşurată de 995 mp, clădirea profită de natura terenului şi se integrează exemplar în peisaj – majoritatea anvelopantei este învelită de pământ, cu excepţia suprafeţelor vitrate prin care se poate admira lacul în mod direct.
Calitatea arhitecturală a acestui proiect, dar şi calităţile sale socio-culturale, foarte importante în contextul amintit la început, au fost recunoscute şi în cadrul Anualei de Arhitectură Bucureşti 2011, unde Atra Doftana a obţinut premiul întâi la secţiunea „Arhitectură social-culturală”.
