Iele World: o poveste contemporană cu lână tradițională

Zilele acestea gândul mă duce inevitabil către natură și satele noastre, atât de proaspăt înflorite… În acest context, descoperirea proiectului Iele World, inițiat de Oana Tudose, a fost asemenea unei vești bune venite din direcția satului românesc.

După studii de design la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și de arhitectură în Olanda, la Institut Piet Zwart (Academia Universitară Willem de Kooning), Oana a ales o reîntoarcere la meșteșugurile și tradițiile zonei Gorj, unde a crescut. Ideea upcycling-ului lânii din mediul rural s-a răsucit pe un fuior mult mai complex, cu valențe artistice și substrat mitologic, cu influențe folclorice și cu apreciere pentru meșteșugul prelucrării.

Iele World a devenit, dincolo de colecțiile de măști sau tapiserii pe care le putem admira în expoziții, un demers de implicare a comunității locale din zona Gorjului și de revizitare a tradițiilor și meșteșugurilor.

Oda Olgai 2019

Ce este Iele World și cum ți-a venit idea reciclării lânii de oaie?
Ideea proiectului mi-a venit în Olanda, când încercam să dezvolt o altă direcție și exprimare creativă, independentă, dar conectată cu specializarea mea ca arhitect de interior.

Iele World a pornit ca un răspuns creativ la problema abandonului unui material regenerabil din zona Gorj. Provenind din această zonă, am fost martoră timp îndelungat la abandonul sau arderea sezonieră a lânii de ovine. Situația este valabilă în toată țara, nu numai în zona Gorj. Au urmat doi ani de cercetare de materiale, în care, personal, m-am axat pe crearea unui textil prin metode tradiționale de prelucrare, specifice locului și dispărute din repertoriul cultural imaterial, precum torsul lânii și vopsitul cu plante naturale. Cercetarea s-a realizat în România, dar și în Olanda.

Am colaborat și cu designeri din Olanda, pentru a experimenta noi direcții creative și, în final, am accesat fonduri UE, programul Diaspora Start-up, pentru a fonda oficial atelierul. În cadrul Iele World prelucrăm și cercetăm doar direcția de artă textilă și design textil bazat pe lâna de ovine românească, realizată prin metode tradiționale de prelucrare.

Proiectul tău țese o poveste, lâna e toarsă, fuiorul intră în acțiune, apoi apar în scenă felurite personaje: meșteșugul, designul, arta… Cum ai gândit colecțiile și piesele de până acum?
Procesul creativ este într-o anumită măsură instinctiv, dar este bazat și pe o cercetare și evoluție continuă. Fiecare piesă explorează o altă poveste din repertoriul mitologic românesc, iar tehnicile de execuție diferă pentru fiecare lucrare în parte, deși toate se bazează pe metodele tradiționale de prelucrare. În procesul de producție suntem mereu în căutare de texturi noi și, implicit, testăm mult pentru crearea fiecărei piese.

Momentan, piesele sunt gândite ca două colecții separate. Prima colecție este o cercetare continuă sub forma artei textile, în care explorăm lâna de ovine românească prin crearea unor măști contemporane inspirate din diferite povești mitologice românești. În a doua colecție explorăm potențialul textil-artizanal al lânii de ovine prin crearea unor tapiserii unicat, ale căror inspirații variază și sunt bazate fie pe povești arhaice, fie pe crearea unor povești imaginare, filosofie, poezie, familie și regiunea natală. În cazul tapiseriilor colectăm și refolosim și textile vechi, în combinație cu textilele noi create în cadrul atelierului.

În unele cazuri, testăm și potențialul funcțional al pieselor care rezultă în dezvoltarea unor produse precum corpuri de iluminat sau perne decorative. Acestea provin, probabil, din gândirea funcțională pe care am dobândit-o pe parcursul specializării ca arhitect de interior.

Povestește-ne puțin despre procesul efectiv prin care lâna se transformă în artă? Cu cine colaborezi, unde se află atelierul?
Am căutat să menținem toate procesele de prelucrare strict în zona Gorj, unde am stabilit și atelierul. Avem colaboratori pentru fiecare etapă de procesare care implică cunoștințe și aptitudini diferite. În general, cele mai multe etape de procesare ale lânii se realizează sezonier, în intervalul mai-august, când pregătim materia primă pentru anul în curs și explorăm potențialul cromatic unic găsit în natură în această perioadă.

Lâna de ovine o procurăm din Novaci, unde sunt încă foarte mulți oieri. Tot acolo, lâna este spălată de câteva femei în gospodăriile lor și dusă la singurul dărac din zonă, care este pus în funcțiune destul de rar. Pentru vopsitul cu plante naturale, torsul lânii, croșetat, împletit, apelăm la câteva femei din comunitatea rurală a zonei Sămărinești. Textilul care funcționează ca bază se realizează din lâna de ovine spălată, dărăcită, colorată sau în stare naturală, în cadrul atelierului din Târgu-Jiu. Ne-am propus să devenim un motor social la nivel local, prin implicarea comunităților locale în diferite etape din producție. În acest sens am organizat lunar evenimentul „Șezătoarea ielelor”, în cadrul căruia femeile din zona urbană erau invitate să participe la diverse activități în atelier, învățând să toarcă, să croșeteze și să împletească. În concluzie, fiecare piesă presupune un volum de prelucrare sporit, fiind vorba de metode tradiționale, dar și implicarea activă a comunității locale.

Care sunt șansele ca inițiativa ta să inspire reciclarea lânii și în alte regiuni ale țării?
Cred că șansele sunt destul de mari pentru că deja am văzut și alte inițiative similare în alte regiuni ale țării. Eu sper ca inițiativa Iele World să se extindă și să inspire și alți designeri sau antreprenori să încerce să valorifice lâna de ovine. Consider că acest material are un potențial nevalorificat în România și poate acest motiv a dus la abandonare sau ardere.

Putem urmări exemplul Olandei, unde există multe inițiative care explorează lâna prin design textil, design vestimentar și design de produs. În Olanda nu există abandonul lânii. Sunt chiar antreprenori activiști care și-au procurat turma de ovine personală pentru a avea o sursă continuă de materie primă. În România sunt încă multe oportunități de valorificat, pentru că există oferta constantă de materie primă regenerabilă, dar și o comunitate de designeri extrem de creativi și motivați.

Ce expoziții pregătești în următoarea perioadă, în țară și în străinătate?
Pregătisem câteva expoziții independente și de grup în Romania și în Olanda, dar din cauza situației actuale la nivel mondial acestea au fost amânate pentru mai târziu. O parte din lucrările principale Iele World sunt încă la Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural și vor rămâne acolo până la finalul anului 2020. Sper ca expoziția să fie deschisă publicului în curând, la fel cum sper că vom putea avea și alte expoziții în cursul acestui an.