Igloo 124: Sacrul şi arhitectura

În această lună simbolică pentru creştinism, dedicăm sacrului locul cuvenit (şi) într-o revistă de arhitectură. Am ales pentru dosarul tematic al acestui număr trei proiecte internaţionale recente, care au un impact diferit în spaţiul şi contextul cărora aparţin, dar sunt unite de un discurs comun, de transpunerea în forme esenţializate a unei stări de serenitate.

Igloo 124: Sacrul şi arhitectura

În Acapulco, Mexic, capela Sunset se integrează cu naturaleţe peisajului unei păduri, iar volumul său puternic, asemenea bolovanilor imenşi din împrejurimi, vorbeşte despre relaţia contrastantă dintre veşnic şi trecător.

Apoi, în Portugalia, Capela Sfânta Ana din Santa Maria de Feira devine un loc de întâlnire al tradiţiei cu prezentul, proiectul remarcându-se prin scara lui umană, cu spaţii fireşti, uşor asimilate de comunitate. Bogăţia şi căldura luminii, puritatea formelor şi materialelor, jocul atent proporţionat între volume sunt principalele caracteristici ale arhitecturii catolice contemporane. Biserica Santo Antonio şi centrul social Santo Bartolomeu din Portalegre fac o demonstraţie de adaptare a formelor arhetipale religioase la funcţiunile şi imaginea minimalistă caracteristice prezentului.

Un alt dosar se concentrează asupra lăcaşelor de cult creştin ortodoxe: semnate de arhitecţi români, Biserica Sf. Treime din Urziceni şi Catedrala Sf. Filoteia din Curtea de Argeş (Augustin Ioan), Biserica din Alba-Iulia (Dorin Ştefan), Bisericile din Nisa, Alcala de Hennares şI Icoanei, Bucureşti (Mânadelucru) sunt exemple ale unui discurs nou, în spatele căruia găsim concepte puternice, bine articulate.

În aşteptarea nominalizării proiectelor care vor reprezenta anul acesta România la Bienala de Arhitectură de la Veneţia, vă propunem două interviuri cu echipele participante la ediţia din 2010 – unu la unu şi Superbia.

La rubrica Design Interior veţi putea descoperi povestea amenajării Energiea Pub, un hub al culturii urbane alternative, prin care arhitectul Corvin Cristian ne provoacă să ne întoarcem în timp, în anii ‘20, când la parterul impunătoarei clădiri din Brezoianu 4 se afla Stabilimentul de Arte Grafice Energiea. Tot aici puteţi citi şi despre white box loft-ul amenajat de echipa Grosuartstudio, situat într-o clădire nou-construită, cu vedere spre unul din lacurile Chişinăului.

Celor interesaţi de repere culturale inteligent exploatate, le propunem în acest număr să descopere o altă destinaţie a „oraşelor designului” – Lyon. Pe lângă renumele de capitală gastronomică, oraşul reuşeşte cu mult succes să-şi atragă anual turişti tineri şi creativi prin festivalurile de muzică, dans şi cinematografie, dar şi prin multiple evenimente dedicate designului.

Încheiem recomandările acestui număr cu interviul pe marginea proiectului „Ultima transhumanţă”, rod al unui demers fotografic şi antropologic impresionant. Despre cum şi-a petrecut ultimii cinci ani pe urmele ciobanilor din România, Albania, Grecia, Italia, Marea Britanie şi Turcia şi cum va fi continuat acest proiect, ne povesteşte artistul Dragoş Lumpan în secţiunea dedicată uneltirilor cultural artistice, oogli.

Comandă revista aici.

Igloo 124: Sacrul şi arhitectura

Igloo 124: Sacrul şi arhitectura

Igloo 124: Sacrul şi arhitectura

Igloo 124: Sacrul şi arhitectura

Igloo 124: Sacrul şi arhitectura