igloomedia anunţă conferinţa arhitectului Jan Gehl
Născut pe 17 septembrie 1936, Jan Gehl şi-a dedicat întreaga carieră (alături de soţia sa) pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii în oraşe, într-un spirit profund umanist, încurajând prezenţa bicicletelor şi a zonelor pietonale în planificarea urbană. Poate cea mai mare victorie a sa o reprezintă chiar Copenhaga, care s-a transformat dintr-un oraş sufocat de maşini într-un adevărat „paradis” pentru biciclişti, cu oameni care interacţionează direct şi sănătos cu mediul în care trăiesc. El însuşi locuitor al Copenhagăi, Gehl mărturiseşte că şi astăzi îşi foloseşte maşina aproape o singură dată pe lună, atunci când iese în afara oraşului. Procesul a fost însă unul gradual şi a implicat numeroase studii şi observări directe ale vieţii urbane, în încercarea de a stabili şi de a adapta proiectele noi la modul în care oamenii folosesc spaţiile, la necesităţile şi dorinţele lor etc. Treptat, metoda „Public Spaces, Public Life” a devenit cunoscută şi apreciată, Jan Gehl fiind implicat în multe proiecte urbane din întreaga lume (recent chiar în Asia).
Viaţa între clădiri. Utilizările spaţiului public
În iunie 2009, în cadrul Anualei de Arhitectură Bucureşti, arhitectul Ulrik Nielsen a vorbit în faţa unei săli pline despre strategiile de modelare sustenabilă a spaţiilor publice, exemplificându-şi ideile prin proiecte recente ale biroului Gehl Architects – Urban Quality Consultants. Conştienţi de necesitatea de informaţie valoroasă şi de a dezbate dezvoltarea (corectă a) oraşului, l-am invitat în luna iunie a acestui an la Bucureşti chiar pe Jan Gehl, fondatorul renumitului birou care a gândit trasee pietonale şi pentru biciclişti pentru oraşe precum Copenhaga, New York, Londra, Melbourne sau Guangzhou. Conferinţa pe care o va susţine pe 8 iunie la Sala ARCUB este prilejuită de lansarea traducerii în română a cunoscutei cărţi „Life between buildings. Using public space”, sub îngrijirea igloo media.
Publicată pentru prima dată în 1971 cu scopul de a evidenţia neajunsurile curentului formalist care domina arhitectura şi planificarea urbană în acea perioadă, cartea a fost completată, revizuită şi tradusă, de-a lungul anilor, în peste 15 limbi, fiind adăugate materiale şi noi ilustraţii, în acord cu dezvoltarea curentă a centrelor urbane. Mesajul a rămas însă acelaşi: „aveţi grijă de oameni şi de valoroasa viaţă urbană care se desfăşoară între clădiri”.
Acum, la începutul secolului XXI, când oraşele de pe toate continentele sunt afectate de mari schimbări în cadrul proceselor de dezvoltare şi/sau modernizare, principiile umaniste de planificare urbană pe care le prezintă detaliat această carte sunt mai actuale ca niciodată şi pot constitui o sursă de inspiraţie pentru procese şi măsuri importante. Despre cum pot fi astăzi redate oraşele oamenilor ne va vorbi arhitectul şi urbanistul Jan Gehl şi în cadrul conferinţei din Bucureşti, încercând să schiţeze posibile direcţii benefice pentru capitală.
Un oraş fără pieţe, în sensul lor originar de spaţii ale comunicării, ale dezbaterii, ale dialogului şi ale schimbului, Bucureştiul s-a văzut afectat profund de privatizarea şi comercializarea excesivă din ultimii ani, cărora li s-au adăugat problema traficului şi a lipsei parcărilor amplasate inteligent, precum şi lipsa spaţiilor verzi. În acest context, în care se impune o regândire a sistemului de spaţii publice, lucrări precum cea a specialistului danez Jan Gehl sunt necesare pentru o informare corectă şi o educaţie urbană în spiritul sustenabilităţii. O astfel de carte constituie un manual şi o referinţă atât pentru studenţii şi arhitecţii din mediul universitar, cât şi pentru arhitecţi practicanţi, pentru urbanişti, pentru toţi cei interesaţi de calitatea spaţiilor publice, incluzând administraţiile locale.
Pentru mai multe detalii despre conferinţă urmăriţi: www.igloo.ro