Influențele italiene – Casa I. Tabacu, arhitect Victor Asquini

2015-06-19_00004-1024x685

În 2004, a început exodul românilor spre Italia și Spania. Nu a fost însă întotdeauna în această direcție. Meșteri italieni au contribuit la arhitectura Bucureștiului din secolul al XIX-lea, iar în perioda interbelică arhitectul Victor Asquini a contribuit cu numeroase edificii, dar și lucrări teoretice (cum ar fi „Indicator tehnic în construcții” după cutremurul din 1940) care contribuie la aspectul unic al Bucureștiului între capitalele europene: modernismul. Luminița Machedon numea zona protejată Magheru (bulevardul modernist) o secțiune unică în Europa, unde trasarea bulevardelor de tip Hausmanian a permis realizarea de astfel de construcții în centrul orașului. În vreme ce construcțiile de pe bulevardul central sunt clădiri înalte, în străduțele adiacente s-au ridicat blocuri de înălțime medie, precum cel din studiul acesta.

De asemenea, imigrația română în Italia în secolele trecute a fost de natură să îmbogățească patrimoniul italian, dacă ne gândim la elitele care au studiat la Școala Română din Roma sau la contribuțiile reginei mamă Elena și ale prințesei Ioana Ghyka la vilele Sparta și respectiv Gamberaia din periferia Florenței. Influențele italiene în arhitectura românească au fost subiectul a numeroase studii. De studiul operei din România a lui Victor Asquini s-a ocupat cercetătorul italian Paolo Tomasella. Asociația Istoria Artei a studiat documentele de arhivă referitoare la Silvio și Victor Asquini și a realizat un tur ghidat.

2015-06-19_00010-1024x685

 

Imaginile alăturate documentează unul din blocurile construite de Victor Asquini în strada Popa Nan, nr 119 (fosta stradă Ghenadie Petrescu 1830). Se remarcă detaliile Art Deco atât la parapetul balcoanelor, cât și la detaliile feroneriei tâmplăriei (în culori acordate tencuielii) casei scării, iluminată natural și marcată vertical în fațadă. Astfel, se remarcă dialogul dintre parapetul plin zidit care marchează orizontala și elementul vertical, un lucru mai rar în construcțiile Art Deco. La fel ca la multe alte clădiri din București, semnele vremii și-au spus cuvântul, prin tenculaia căzută, lucru care determină numeroși călători din București să identifice spiritul locului în afișele „Atenție! Cade tencuiala“.

Citește continuarea articolului pe artdecobucharest.ro.

***

Text de dr. arh. Maria Boștenaru-Dan, premiat în cadrul concursului de texte de arhitectură cu tema „București: Modernism Art Deco”, organizat de Asociația Igloo Habitat și Arhitectură în noiembrie 2018.

C O N C U R S

Toamna asta, Banchiza Urbană spune povestea bobului de strugure și te duce la evenimentul preferat al pasionaților de vinuri –

GoodWine

Bucharest Wine Fair

LEARN MORE!