Ioana Pioaru și frumusețea atemporală a desenului în cerneală

26 martie 2026

Ioana Pioaru și frumusețea atemporală a desenului în cerneală

INTERVIU: Manuela Zipiși FOTO: courtesy of Ioana Pioaru

Atunci când practica ta e inspirată de arhitectură și natură, un atelier creativ aflat într-un loc retras din UK pare ceva cât se poate de firesc. Este locul unde am călătorit virtual pentru a încerca să aflăm mai multe despre creațiile Ioanei Pioaru, care ne-au atras atenția grație frumoasei subtilități a desenului în tuș combinat cu expresii artistice contemporane – instalația, VR-ul, performance-ul etc. După studii la UNARTE București, Austria și un doctorat în artă holografică şi new media la Glyndwr University, Țara Galilor, Ioana s-a stabilit din 2012 în Marea Britanie, participând de-a lungul vremii la expoziții personale sau de grup la București, Milano, Londra, Vancouver, Veneția, Baku etc. Viziunea sa despre Bucureștiul în perpetuă schimbare, pe axa exterior-raportare afectivă, a fost surprinsă în tușele elegante ale desenului clasic combinate cu tehnologia multimedia în cadrul expoziției „Orașul: o dispariție” de la galeria AnnArt (2022). Mai multe despre aceasta și despre lumea creativă a Ioanei, în următoarea discuție.

Câte ceva despre drumul care te-a condus către desen, ilustrație și celelalte medii de exprimare creativă:

Am desenat de când mă știu, dar abia după liceu (unde am studiat Filologia), m-am hotărât să dau admitere la Arte. Atunci am fost fascinată ireversibil de mediul artistic și de oamenii care îl populează, cu bune și cu rele. Am lucrat o vreme ca ilustrator de cărți pentru copii și ca artist digital în firme de jocuri video, apoi m-am mutat în Anglia cu gânduri mari și ambițioase care s-au domolit când am înțeles cât de greu este să pătrunzi pe scena de artă contemporană. M-am întors la mediul meu preferat (desenul clasic în tuș) și la subiectele cele mai dragi (arhitectura și natura) și, treptat, mi-am format un public fidel care îmi apreciază munca așa cum e ea, necontemporană, dar făcută cu drag.

Cum este să lucrezi în UK? Provocări și părți pozitive:

Momentan, am atelierul meu lângă casă, într-un loc izolat, în mijlocul naturii. Mi-am construit practica artistică în așa fel încât să nu depind în mod esențial de prezența fizică a altor persoane. Ca urmare, toate colaborările mele se desfășoară online. De aceea, faptul să locuiesc în UK nu contează decât în sensul în care mediul britanic mă inspiră și influențează într-o anumită măsură subiectele pe care le abordez. Provocările pe care le aveam când m-am mutat în UK în 2012 – competiția acerbă în domeniul ilustrației sau dificultatea de a găsi o galerie care să mă reprezinte – s-au evaporat când am reușit să folosesc mediile sociale ca să-mi construiesc o prezență online autentică și să ajung direct la publicul interesat de munca mea.

În 2022, la AnnArt Gallery, publicul descoperea un București surprins pe axa trecut-prezent în desen și holografie digitală de artă-VR. Câteva gânduri și concluzii despre această cercetare urbană:

Lucrările pe care le-am realizat pentru expoziția „Orașul: o dispariție” de la AnnArt sunt poate cele mai pline de sens din creația mea de până acum. A fost felul meu de a exprima sentimentele ambivalente pe care le am față de arhitectura Bucureștiului. Desenul tradițional în cerneală, delicat și atemporal, mi s-a părut mediul cel mai potrivit pentru a surprinde amestecul de melancolie, fascinație, indignare și duioșie pe care mi le inspiră Bucureștiul și contrastele care îl caracterizează, între vechi și nou, între grotesc și sublim.

Un designer, un film și un ilustrator care te-au impresionat recent:

Felix Alejandro Hernandez este un fotograf și artist mexican – îl menționez ca designer datorită muncii deosebit de elaborate pe care o depune în construcția fabuloaselor scene miniaturale pe care le folosește în fotografia sa. Atmosfera lucrărilor care rezultă din procesul său de lucru e impresionantă.

Serialul Silo bazat pe romanele lui Hugh Howey m-a marcat prin atenția deosebită acordată scenografiei – mi s-a părut straniu cât de asemănător este universul construit în film cu imaginile inspirate în mintea mea de textul romanelor.

Andre Junget este un artist și ilustrator american ale cărui desene arhitecturale în tuș le găsesc perfecte. Nu pentru că ar reda subiectul cu fidelitate hiperrealistă, ci pentru că tușele sale surprind cu deosebit discernământ doar acele detalii care sunt suficiente pentru a compune o scenă plină de caracter și frumusețe clasică.

Cum decurge o zi obișnuită din atelierul Ioanei Pioaru?

Încerc să tratez practica de atelier cât pot de disciplinat – uneori îmi iese, alteori, când intervine viața, nu prea. Merg în atelier zilnic, între 9 a.m. și 6 p.m, cu o pauză la prânz care adesea se prelungește cu o plimbare prin pădure. Zilele de atelier sunt un mix de desen, social media (filmat, editat, scris, postat, răspuns la comentarii și mesaje), și admin (e-mail-uri și întâlniri online cu colaboratori). Încerc să desenez cât pot de mult, dar am și zile în care nici nu apuc să pun mâna pe creion din cauza task-urilor administrative mai urgente – astea sunt zilele când îmi vine să renunț la tot, pentru că le resimt ca pe o trădare a rolului de artist, care e nu numai fundamentul întregii mele activități, dar și cel mai plăcut și plin de sens. Apoi îmi aduc aminte că, deși e frustrant să trebuiască să orchestrez atâtea roluri pentru care nu am de fapt nicio pregătire, e singura rețetă care pentru mine a făcut posibil un oarecare succes.

Unde îți vom putea vedea și descoperi creațiile în viitorul apropiat?

Am în lucru două proiecte de ilustrație de carte care vor fi publicate anul acesta. În rest, puteți să-mi urmăriți activitatea pe Instagram și Facebook, unde voi publica atât cât pot de des noutăți din atelier. Vă invit, de asemenea, să vă abonați la
newsletter-ul meu gratuit pe ioanapioaru.com/subscribe (unde nu depindem de toanele algoritmilor social media).