fbpx

Istorii recente. Cluj-Napoca în proiecte – 50 de ani. 1960-2010

Text: Sabin Borş

Sunt puţine în spaţiul nostru cultural lucrările sintetice de arhitectură care încearcă să contureze istoria recentă a arhitecturii româneşti, dincolo de cadrul imediat şi de resursele actuale de informare, şi care pot răspunde în mod direct imperativelor locale prin intermediul cărora am putea regândi textura urbană a unui oraş. Publicată în anul 2011, lucrarea Cluj-Napoca în proiecte – 50 de ani, 1960-2010 reprezintă în primul rând un document narativ ce descrie etapele succesive ale transformării urbane şi arhitecturale a oraşului Cluj-Napoca şi, nu în ultimul rând, un proces critic de interpretare şi re-interpretare a felului în care arhitectura contribuie în mod activ la naraţiunea unei societăţi. De asemenea, lucrarea încearcă să documenteze tocmai ceea ce pare să fi fost în mod voit distrus în arhive, adunând documente inedite din arhivele personale ale contribuitorilor pentru a salva ceea ce a mai rămas şi mai poate fi salvat, mai mult, ceea ce poate fi repus în chestiune pentru a reda utilitatea spaţiilor unui oraş.

Istorii recente. Cluj-Napoca în proiecte – 50 de ani. 1960-2010

Analizele critice prezente în acest volum restituie astfel documentaţia aferentă structurării şi destructurării urbane a unui oraş în care ultimii 20 de ani consemnează transformări şi mutaţii extrem de importante, unde comparaţiile între prevederile schiţelor de sistematizare şi planul urbanistic general existent, care necesită elaborarea de urgenţă a unuia nou, accentuează ineficienţa şi incapacitatea de a fi restituit oraşului o identitate urbană pierdută odată cu accelerarea proceselor economice.

O mare parte a volumului este dedicată analizelor extinse întreprinse de Vasile Mitrea, care analizează relaţiile urbane în raport cu „promisiunile” pe care structura oraşului le susţine. Mai întâi, atuul neglijat al diversităţii morfologice şi topo-climaterice pe care oraşul le prezintă şi care construiesc o ţesătură naturală pe care elaborarea oraşului pare să o pună în permanenţă între paranteze în ciuda caracterului structurant pe care mediul înconjurător îl descrie. Apoi, conexiunile pietonale neexploatate, capabile să genereze adevărate coridoare pietonale în interiorul oraşului, precum şi structurile naturale şi de agrement deficitare. În egală măsură, problema spaţiului public şi felul în care dezvoltarea carosabilelor a transformat potenţialul uimitor al câtorva dintre zonele de interes ale oraşului anulând tocmai legăturile şi traseele pietonale şi accentuând lipsa unor politici administrative adecvate pentru accentuarea ofertei generale a punctelor-cheie ale oraşului. Nu în ultimul rând, reamenajarea pieţelor şi a sistemelor de spaţii verzi pe baza unei atente etapizări şi analize „multidisciplinare”, care au fost însă sacrificate în favoarea unor unităţi urbane ineficiente în exploatarea resurselor şi a potenţialului morfologic, scalar şi funcţional al aşezării oraşului, marcând tocmai stoparea capacităţii de evoluţie organică a factorilor spaţiali funcţionali.

Istorii recente. Cluj-Napoca în proiecte – 50 de ani. 1960-2010

Analizele sintetice propuse de Vasile Mitrea devin cu atât mai interesante cu cât ele tematizează de fapt problema locuirii, prinsă între potenţialul activ şi organic al oraşului, şi gestiunea urbană „deosebit de oneroasă” datorită căreia speculaţiile urbane dau naştere unor discontinuităţi şi atomizări ale cadrelor urbane, ale activităţilor de proiectare şi, nu în ultimul rând, ale capacităţii de a reda locuirii o expresie morfologică. Mai mult, analizele întreprinse de Vasile Mitrea se încheie printr-o analiză a patrimoniului arhitectural-urbanistic al oraşului, insistând asupra rupturilor produse în ţesutul patrimonial şi asupra felului în care comoditatea administrativă reuşeşte să genereze adevărate „agresiuni” urbane în urma cărora identitatea oraşului devine secundară în ecuaţia dezvoltării neîntrerupte, dar neangajate, şi care generează o adevărată spirală de efecte simptomatice pentru felul în care lipsa unei politici administrative autorizează derapajele unei societăţi ce nu îşi depăşeşte condiţia de tranziţie.

De altfel, este exact ceea ce accentuează studiul întreprins de Emanoil Tudose vorbind despre contextul politic ca factor morfologic în organizarea oraşului şi a societăţii, prin intermediul unor analize care reiau parte din situaţiile descrise anterior doar pentru a le recontextualiza şi a aduce un plus de interpretare. Ceea ce surprinde aici, ca şi în cazul studiilor şi cazurilor prezentate de Aurelian Buzuloiu, este calitatea câtorva dintre soluţiile propuse în raport cu ceea ce a fost construit, soluţii rămase în bună parte necunoscute publicului, care are acum acces la un dosar critic de analiză a potenţialului oraşului.

Istorii recente. Cluj-Napoca în proiecte – 50 de ani. 1960-2010

Dincolo de seria analizelor întreprinse de Radu Spânu, Adriana Matei, Amalia Gyemant, Mircea Dinculescu sau Mihaela Ioana Agachi, importante în economia acestui proiect editorial mi se par trei studii sintetice. Mai întâi, expunerea făcută de Lucian Popa, care reuşeşte să pună în discuţie ecuaţia modern-postmodern şi perspectiva noilor culturi urbane sub aspectul reciprocităţilor şi codependenţelor politice şi sociale care tensionează un spaţiu urban. Apoi, amplul dosar Planwerk, un exemplu de structurare şi re-organizare a spaţiului şi a morfologiilor interne ale oraşului. Şi, nu în ultimul rând (poate cel mai important!), studiul realizat de Dana Vais, Spaţiu urban în post-socialism: Cluj, un text care deşi publicat în anul 2006 îşi relevă întreaga însemnătate şi „predispoziţie” critică astăzi.

Istorii recente. Cluj-Napoca în proiecte – 50 de ani. 1960-2010

De ce aş insista asupra acestui ultim text, ca marcând apogeul critic al întregului volum? Pentru că dincolo de calitatea contextualizării şi a teoretizării, dincolo de felul în care textul urmăreşte experienţa istoriei „întoarse înapoi” a estului Europei în raport cu expansiunea „oraşului global” (Saskia Sassen), dincolo de „detradiţionalizarea radicală” pe care Clujul a suferit-o odată cu schimbarea climatelor politice, dincolo chiar de analiza felului în care oraşul este supus mutaţiilor produse de contradicţiile şi mecanismele de concurenţă între diferitele momente istorice ale oraşului modern şi contemporan, textul accentuează o dimensiune adeseori ocultată – mai precis, aceea a bluff-ului ce defineşte „dezvoltarea urbană”, „construcţia-bluff” care „a pretins că dă şi de fapt doar a luat”, care a pretins „că produce şi de fapt doar a consumat”. Întreaga dinamică a supralicitării urbane, întregul proces de manipulare a „interesului public”, marchează de fapt transformarea spaţiului urban în zone de „viduri”, anulând atractivitatea şi atractorii urbani, ca „simptom al condiţiei dezvoltării post-socialiste” care ar desemna – foarte important! – „distanţa între ficţiune şi realitate”. Or tocmai aici mi se pare a fi punctul sensibil şi apogeul critic al acestui demers, în încercarea de a pune în oglindă realităţile, ficţiunile şi „scenariile” arhitecturale prin care un oraş are acces la propriile sale istorii şi naraţiuni, în felul în care el va reuşi să surmoneze ecartul iluziilor urbane amăgitoare, în felul în care arhitectura şi urbanismul pot asuma o dimensiune critică reală capabilă să răspundă excesului de expunere, de supralicitare, de suprasolicitare ce defineşte, în mod paradoxal, tocmai „sensul normalităţii”. Tocmai acest sens al normalităţii trebuie de fapt răsturnat dacă arhitectura vrea să regăsească pierduta sa consistenţă.

Iar în încheiere, nimic nu pare mai potrivit de adăugat decât paragraful cu care Dana Vais îşi încheie intervenţia, şi care pune în relaţie întregul demers critic al acestui volum: „Clujul e un exemplu tipic al condiţiei urbane post-socialiste marginale. E un oraş mediu, aflat pe limita critică dintre dezvoltare şi stagnare, aflat în faţa unui viitor încă imprevizibil, deschis. Dar acest viitor nu va veni pur şi simplu natural, ci trebuie ficţionat, inventat, fabricat.”

Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0