Joy ~ Joy ~ Joy. On the Pepperside of Suprainfinit, o expoziție curatoriată de Kilobase Bucharest la Wonnerth Dejaco Gallery, Viena

6 octombrie 2022

Joy ~ Joy ~ Joy. On the Pepperside of Suprainfinit, o expoziție curatoriată de Kilobase Bucharest la Wonnerth Dejaco Gallery, Viena

Artiști/e/x: Apparatus 22, Anatoly Belov, Ștefan Botez, Irina Bujor, Robert Gabris, Alex Horghidan, Barbora Kleinhamplová, Sebastian Moldovan, Ioana Nemeș, Elisa Sighicelli. Curator: Kilobase Bucharest.

„Joy ~ Joy ~ Joy on the Pepperside of Suprainfinit” funcționează ca un cântec pe mai multe voci care evocă vise despre viitor.

Chiar dacă expoziția evidențiază instanțe ale imaginarului artistic din Europa de Est, punctele cardinale, așa cum le cunoaștem, sunt înlăturate pentru a deplasa procesul de pliere, desfășurare și repliere a viitorului în „Pepperside”, un tărâm geografic aflat în Suprainfinit. Dezvoltându-se treptat în umbra copleșitoare a traumei, anxietății, plictiselii, patriarhatului și realităților distopice, Suprainfinit – un univers utopic imaginat începând din 2015 de către colectivul artistic Apparatus 22, în care speranța este critică și corozivă față de status quo – devine un pretext pentru potențarea unor traiectorii neașteptate pentru bucurie, deschide posibilități incitante pentru tehno-știință și introspecții despre fericire ce se declină în forme extrem de diverse.

Preluată din „Where does?” (2014), o instalație surprinzătoare a Irinei Bujor despre râs în contexte colective, JOY ~ JOY ~ JOY incantația din titlul expoziției nu este nici un imperativ, nici o perspectivă naiv-escapistă a unui flux nesfârșit de extaz.

Pentru a modula viitorul (sau viitorurile) pluralist(e) ca un efort colectiv, lucrările din expoziție nu urmăresc doar fenomenele legate de bucurii, plăceri, utopie, ci mai degrabă se materializează prin intermediul acestora, devenind astfel instanțe de întruchipare.

„Stări intermediare” [in-betweenness] reprezintă o abordare cheie pentru a grefa prezentul uneori cu speculații sălbatice, alteori cu sensibilități non-umane sau propuneri de ștergere a semnelor unui trecut dificil. Acest caracter intermediar între planuri și sfere diferite este vizibil și în designul de expoziție realizat împreună cu arhitecta Laura Paraschiv / CIRCA 1703 – 3071: o selecție abundentă de lucrări șerpuiește între sălile galeriei – și în interiorul trecerilor pictate dintre ele, asemenea unui vehicul pentru multiplicitate, eclectism absolut necesar unei reflecții despre viitor, dar și pentru a sugera un set de transformări în plină expansiune.

Înaintând prin ceața adâncă ce înconjoară viitorul, am putea da din întâmplare peste rezervoare de bucurie. Cu toate că este încărcat de pericolul iluzoriului, se dovedește a fi un act transformator: de la animismul ultra-fragilului „Shields” (scuturi în travesti) care protejează dorințele lirice pentru comunitățile transsexuale (Irina Bujor) la excitare ~ liniște ~ nostalgie viitoare în utopiile rurale queer (Alex Horghidan); de la hibridizarea tăioasă a mitului, istoriei artei și viselor despre tehno-corp (Ștefan Botez) la plonjări în momente în care clubbingul se dovedește a fi un spațiu nu doar de euforie, ci și de libertate (Apparatus 22); de la ritualuri de „reparații emoționale” realizate de Mistress Velvet (Barbora Kleinhamplová) la transformarea subversivă în poezie a unor readymade folosite pentru vânzarea de vopsele și vise (Ioana Nemeș); de la imaginea ce promite o nouă ordine socială (Elisa Sighicelli) la procese de devenire fluidă, a unor noi tipuri de corpuri (Robert Gabris), sau la un vis muzical cu ochii deschiși ce contestă structurile patriarhale (Anatoly Belov); de la ludicul și sfidarea proprie râsului în contexte comunitare (Irina Bujor) la sisteme de sprijin care marchează disoluția granițelor dintre interior ~ exterior ~ invizibil, pragmatic ~ poetic ~ ierarhic (Sebastian Moldovan).

Deși se hrănesc cu perspective care provin cu precădere din estul Europei, lucrările incluse în expoziție sugerează o intensă fluiditate a cosmologiilor artistice și încrengături de gândire, imaginație, speculații – depășind limitele unei regiuni mai largi care este în același timp tulbure ~ fascinantă ~ derutantă. Acest viitor trasat în mod colectiv, activat în paralel de către grupul de artiști prezentați – și bucuriile adiacente pe care le-am putea reconstitui într-o proiecție îndepărtată, totuși indisolubil alimentată de ceea ce este deja dezvăluit în percepția noastră – devine astfel un fel de sesiune de exercițiu pentru toți cei care se regăsesc în fața lucrărilor; este o invitație deschisă de a lua parte, de a ne lăsa purtați spre / prin Pepperside, fără a pierde niciodată din vedere înseși cauzele și stimulentele care fac posibile astfel de întâlniri.

***

Expoziția este realizată și cu sprijinul prețios al add, Bucharest și Institutul Cultural Român, Viena.

WONNERTH DEJACO
Ballgasse 6, Viena
9.09 – 8.10.2022
Marți – Vineri 12-18 /// Sâmbătă 12-16
În contextul festivalului curated by

Tag-uri: