Liberty Technology Park Cluj

Am participat În 2010 la o dezbatere despre patrimoniul industrial, organizată la Fabrica de Pensule. O persoană prezentă la această dezbatere povestea că a fost întrebată de fiul ei ce a realizat ea până atunci. Lucrase într-o fabrică de pe platforma industrială, care fu­se­se demolată. Spunea că e ca şi cum totul a fost în zadar. Dispăru­­se­ră locurile la care şi-a raportat o parte din existenţă. Spre deo­sebire de acea intervenţie, care a ras o zonă întreagă de pe vechea platformă industrială a Clujului, pentru a face loc unui nou magazin tip cutie, dezvoltatorul Liberty Technology Park Cluj a ales să păstreze clădirile valoroase ale fostei fabrici de mobilă Libertatea, a cărei activitate datează încă din 1870, când aici se produceau piane vieneze, şi să transforme proprietatea într-un parc tehnologic contemporan.

Text Adrian Pop
Foto Dacian Groza

Proiectul Liberty Technology Park Cluj a propus dezvoltarea în etape a celor 5 corpuri de clădire ale vechii fabrici. Prima, încheiată în prezent, a implicat refuncţionalizarea corpului A, care adăposteşte spaţiile administrative ale dezvoltatorului şi sediul unor firme, printre care şi Spherik Accelerator, o platformă de susţinere a start-up-urilor, de asemenea creat şi susţinut de iniţiatorul proiectului. În aceeaşi etapă au fost finaliza­te corpurile B şi C, care pun la dispoziţia chiriaşilor aproximativ 6 500 de metri pătraţi utili pentru birouri clasa A, spaţii pentru organizarea unor evenimente şi un restaurant. A doua etapă, demarată în luna iunie a acestui an, se va concentra pe reabilitarea corpurilor D şi E, pentru a oferi alte spaţii de birouri şi zone de retail.

Gândit şi realizat într-o manieră care respec­tă pe deplin nevoile actuale legate de dezvoltarea durabilă, proiectul a urmărit să îndeplinească cerinţele standardului BREEAM ((Building Research Establish­ment’s Environ­mental Assessment Method). Astfel, du­pă îndepărtarea anexelor parazitare de pe parcelă, terenul a fost decontaminat, păstrându-se în acelaşi timp toţi arborii existenţi. Crearea unor spaţii verzi generoase şi a unui lac contribuie substanţial la îmbună­tă­ţirea biodiversităţii sitului. Mai mult, pentru a respecta prevederile noului Plan Urbanistic General, porţiunea de teren adiacentă râului Nadăş, a fost cedată municipa­lităţii cu scopul de a permite realizarea, în viitor, a profilul de alei pietonale şi velo de-a lungul râului.

Conform aceluiaşi standard, clădirile sunt amplasate la distanţe optime de mijloace de transport în comun, iar pentru a încuraja soluţiile alternative de circulaţie, Liberty Technology Park Cluj pune la dispoziţia utilizatorilor două locuri de parcare pentru maşini alimentate electric, cu încărcătoarele aferente, împreună cu o serie de rastele pentru biciclete. Totodată, pentru a diminua cât mai mult nevoia de deplasare cu automobilul, proiectul include un restaurant, magazine, bancomate şi spaţii de recreere.

Refolosirea unei cantităţi foarte mari de materiale existente pe sit în momentul începerii lucrărilor a redus în egală măsură consumul de materiale. Astfel, aproximativ 60% din agregatele folosite provin din demolări, în timp ce cărămida recuperată a fost utilizată pentru realizarea noilor compartimentări.

Menţinerea şi consolidarea structurii originale, curăţarea şi reabilitarea faţadei, al cărei aspect de odinioară, cu frumoasa cărămidă aparentă, a revenit la viaţă, sunt o dovadă în plus pentru preocuparea dezvoltatorului faţă de protejarea valorilor trecutului. Deşi s-a dorit păstrarea unei imagini cât mai autentice, interiorul a suferit unele modificări, în primul rând în urma aplicării termosistemului impus de nevoia pentru o eficienţă energetică optimă, care să asigure includerea clădirii în clasa A de performanţă energetică.

Calitatea mediului este un alt aspect deosebit de important al proiectului. Sunt de remarcat în acest sens colectarea selectivă a deşeurilor, implementarea unui sistem pilot de compostare a deşeurilor alimentare precum şi recuperea apelor pluviale pentru a fi utilizate la irigaţii şi în toalete. Nu a fost neglijată însă nici asigurarea condiţiilor de confort. Temperatura, iluminatul natural şi cel artificial (cu LED-uri) pot fi reglate cu ajutorul unor sisteme automate şi manuale. Efectul de orbire datorat razelor solare este la rândul său controlat şi evitat iar ventilaţia este automatizată pentru a oferi permanent un mediu de lucru cât mai plăcut. În ceea ce priveşte consumul de energie, pentru optimizarea acestuia s-a implementat un sistem de contorizare realizat pe fiecare chiriaş în parte, pe spaţiile comune, pe cele administrative, dar şi pe diferitele tipuri de consumuri (lifturi, încalzire, răcire, ventilare etc).

Este notabil că cerinţele BREEAM au fost aplicate pentru toate etapele de viaţă ale clădirii, fiind luate în considerare încă din etapa de proiectare, împreună cu toate părţile implicate (consultanţi, proiectanţi, constructor şi dezvoltator). Spre exemplu, pe tot parcursul execuţiei, emisiile de  CO2, rezultate din transportul personalului şi a materialelor de construcţie, precum şi

managementul deşeurilor pe şantier au fost atent monitorizate.

De asemenea, pentru etapa de exploatare

s-a realizat un manual de utilizare a clădirii, iar subconorizările ajută la urmărirea detaliată a consumurilor. Au fost luate în considerare soluţii şi materiale care să asigure o perioadă de viaţă a clădirii cât mai lungă şi posibilităţi de refolosire a materialelor în cazul demolării, la sfârşitul perioadei ei

de viaţă.

Racordarea la planurile de dezvoltare a oraşului, prevăzute în noul Plan Urbanistic General, punerea în valoare a patrimoniului industrial şi aspectele ce ţin de o dezvoltare durabilă, reprezintă un exemplu de bun augur, care sperăm să inspire toată zona

de dezvoltare a Clujului, spre care cu

siguranţă se va extinde centrul oraşului

în următorii ani.