Literatură, cultură și societate românească în sec. XIX – Idei în Agora cu Mircea Anghelescu

afis_idei-in-agora_23-aprilie

Muzeul Municipiului București îi invită pe cei interesați marți, 23 aprilie, ora 18:00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei, nr. 151), să participe la noua dezbatere din seria Idei în Agora, cu tema „Literatură, cultură și societate românească în secolul XIX”.

Mircea Anghelescu în dialog cu Sorin Antohi

Intrarea este liberă

 „De peste jumătate de secol, Mircea Anghelescu face parte din restrânsa elită românească a studiilor literare. În cadrul generației sale strălucite, care a asigurat – prin formare (începând din mediul familial), cercetare, publicații, pedagogie și mentorat – legătura dintre cultura interbelică și cea a secolului XXI, el a contribuit decisiv, adesea în răspăr cu voga efemeră a curentelor formaliste, la păstrarea interesului pentru istoricitatea literaturii și, în sens mai larg, pentru complexitatea culturii și a spiritului public. Acoperind o perioadă care începe la sfârșitul secolului XVIII, trece prin secolul său predilect – XIX – și ajunge în prezent, Mircea Anghelescu a ieșit mereu din autoreferențialitatea textului, readucând literatura în lumile din care s-a născut și despre care dă seamă” – Sorin Antohi

„Literatura poate fi considerată — și de fapt chiar este — un spațiu interactiv. A spus-o și Ion Ghica: <<Numai literatura poate esprima cu esactitate starea intelectuală şi morală a unei epoce, căci ea este forma sub care se înregistrează ideile, credinţele şi cunoştinţele unei naţiuni, numai ea poate da o cunoştinţă precisă a raporturilor ce esistă între oamenii şi lucrurile unui timp cu ideile cele adevărate>>. O spusese, înaintea lui, Thomas Buckle. Fără îndoială, înaintea lui Buckle au spus-o alții. Încercarea mea de a face istorie literară în acest spirit este un pas pe care specialiștii l-au făcut de mult în alte spații (și istoria literaturii nu s-a prăbușit). Acest demers, pe care într-un fel l-a făcut la noi întâi Iorga, încearcă să prezinte literatura ca pe un document nu doar scris, ci și trăit de oamenii care au scris-o, au tradus-o, sau pe care au citit-o doar. Sigur că epoca de care mă ocup este favorizată de această vedere, pentru că este mai departe de noi și de normele noastre, are nevoie de unele explicații. Dar nici literatura modernă – literatura interbelică, de pildă – nu funcționa altfel; doar că produsul era mai bine prezentat” – Mircea Anghelescu

Invitatul acestei ediții din seria Idei în Agora, Mircea Anghelescu este nepot, strănepot și stră-strănepot de învățător. Licențiat în filologie (1962), doctor în filologie (1970) cu teza „Preromantismul românesc”. Profesor la Urziceni, paleograf la Cabinetul de Manuscrise al actualei Biblioteci Naționale, secretar științific al Societății de Științe Filologice, cercetător principal la Institutul de Istorie Literară „G. Călinescu”, unde a fost și director adjunct (1990-1994); conferențiar (1992-1994) și profesor (1994-2011) la Facultatea de Litere a Universității București. Vicepreședinte al Fundației Culturale Române (1994-2003). Dintre numeroasele publicații, volumele: „Corespondența lui Barbu Delavrancea”, 1967; „Preromantismul românesc”, 1971; „Introducere în opera lui Grigore Alexandrescu”, 1973; „Literatura română și Orientul”, 1975; „Scriitori și curente”, 1982; „Lectura operei”, 1986; „Introducere în opera lui Petre Ispirescu”, 1987; „Ion Heliade Rădulescu – o biografie a omului și a operei”, 1987; „Textul și realitatea”, 1988; „Clasicii noștri”, 1996. „Cămașa lui Nessus. Eseuridespre exil”, 2000; „Echilibrul între antiteze. Heliade – o biografie”, 2001; „Literatura română – Dicționar de opere”, coordonator, 2003; „Literatură și biografie”, 2005; „Mistificțiuni – Falsuri, farse, apocrife, pastișe, pseudonime și alte mistificații în literatură”, 2008; „Poarta neagră. Scriitorii și închisoarea”, 2013; „Lâna de aur. Călători și călătorii în literatura română”, 2015; „Am fost martor. Istoria literară ca depoziție”, 2017; „Călătorii și călători români în sec. XIX” (antologie), 2018.

Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist și traducător. Membru în Academia Europaea. A inițiat și coordonează seria Idei în Agora. Mai multe informații la www.sorinantohi.org

Pasionat de film?

Comandă BU#14 de pe igloo.ro și ai șansa să câștigi o invitație dublă la două dintre avanpremierele Les Films de Cannes a Bucarest, la Cinema Muzeul Țăranului, ambele proiecții fiind în prezența echipei regizorale!
👉 20 octombrie, ora 17:00 – Timebox 
👉 20 octombrie, ora 20:00 – Jurnalul familiei Escu

Câștigătorii vor fi aleși prin random.org, pe data de 19 octombrie.

COMANDĂ