Lumină și materialitate. Extinderea muzeului Kunsthaus Zürich
Noua extindere a muzeului Kunsthaus Zürich, proiectată de divizia din Berlin a biroului David Chipperfield Architects, propune o supradimensionare a spațiilor de expunere, complexul devenind astfel cel mai mare muzeu de artă din Elveția. Ansamblul este compus din patru clădiri din perioade diferite: clădirea Moser (1910), clădirea Pfister (1958), clădirea Muller (1976) și noua extindere a lui Chipperfield (2020), care găzduiește clasicii modernismului, colecțiile Bührle (Claude Monet, Paul Cézanne, Edgar Degas, Paul Gauguin, Vincent Van Gogh) și expoziții temporare din 1960 până în prezent.
Conceptul urbanistic oferă claritate arhitecturală, inspirația compoziției monolitice pornind de la școala cantonală construită în 1842 în partea de nord a sitului. Conceptul arhitectural dezvoltă o „casă cu camere”. Ideea este ilustrată prin camere-galerie cu proporții și deschideri diferite, iluminat variat, astfel conturând diversitate și determinând un traseu secvențial și palpitant. Galeriile, deși nu generoase ca suprafață, oferă o atmosferă intimă. Lumina pătrunde grațios în spații, prin ferestre ample în primul etaj și zenital în cel de-al doilea.
„Proiectul aduce împreună atât preocupări fundamentale pentru funcțiunea muzeală, cât și responsabilitățile create de contextul urban și de relațiile cu muzeul existent.” David Chipperfield
Spațiile publice sunt oferite parterului, deci contextului urban, în timp ce etajele superioare sunt eminamente dedicate artei. Conectată printr-un pasaj subteran de vechea clădire Moser, extinderea întregește traseul muzeal, oferind în suprateran, prin amplasament, două camere exterioare ample care oferă un prilej de relaxare. Accesul în clădire este expansiv și conectează cele două spații exterioare.
Zona de intrare a fost parțial inspirată din Hala Turbine a Muzeului Tate din Londra. Holul central, dominat de scara deschisă, este de departe spațiul de importanță al proiectului, mijlocind întâlnirea. Ferestrele largi și intrările ample oferă vizibilitate către interior, încurajând curiozitatea și intriga.
Claritatea organizării funcționale interioare este susținută de materialitate și lumină. Placările de calcar învelesc interioarele de beton, oglindind cadența orașului. Ritmul vertical al fațadei se citește ca un grid riguros, accentuat de culoarea placărilor de piatră care oferă un efect de profunzime. Elementele structurale aparente devin formula de conexiune vizuală între interior și exterior. Betonul, la interior, rămâne aparent și este accentuat cu marmură, lemn sau alamă. Spațiile au o atmosferă caldă și meditativă. Preocuparea pentru sustenabilitate a dictat alegerea materialelor, astfel că 90% din betonul folosit pentru structură este reciclat.
Clădirea se așază echilibrat în context, particularitatea gestului arhitectural fiind adaptarea și sensibilitatea față de raportul cu mediul construit existent. Exteriorul face referință la vechea clădire a muzeului (Moser), în timp ce detaliile din beton sunt inspirate din pavilionul de expoziții temporare (Pfister). Această familiaritate a referințelor arhitecturale contextualizate, posibil extinsă și la nivelul orașului, vor face ca muzeul Kunsthaus să devină un hub primitor și să contureze un public efervescent.
PROIECT: Noua extensie Kunsthaus Zürich; ADRESĂ: Heimplatz 1, 8001 Zürich, Elveția; SUPRAFAŢĂ: 23 300 mp; ARHITECTURĂ: David Chipperfield Architects Berlin; PARTENERI: David Chipperfield, Christoph Felger (coordonator design), Harald Müller; ȘEFI DE PROIECT: Hans Krause, Barbara Koller, Jan Parth, Markus Bauer, Robert Westphal; ECHIPĂ: Wolfgang Baumeister, Leander Bulst, Beate Dauth, Kristen Finke, Pavel Frank, Anne Hengst, Ludwig Jahn, Frithjof Kahl, Guido Kappius, Jan-Philipp Neuer, Mariska Rohde, Diana Schaffrannek, Eva-Maria Stadelmann, Marc Warrington; GRAFICĂ, VIZUALIZARE: Konrad Basan, Dalia Liksaite, Maude Orban, Ken Polster, Antonia Schlegel, Simon Wiesmaier, Ute Zscharnt; ECHIPĂ DE CONCURS: Ivan Dimitrov, Kristen Finke, Annette Flohrschütz, Pavel Frank, Gesche Gerber, Peter von Matuschka, Sebastian von Oppen, Mariska Rohde, Franziska Rusch, Lilli Scherner, Lani Tran Duc, Marc Warrington; GRAFICĂ, VIZUALIZARE: Dalia Liksaite, Antonia Schlegel, Ute Zscharnt; ARHITECT EXECUTIV: b+p baurealisation ag; STRUCTURĂ: IGB Ingenieurgruppe Bauen, Karlsruhe dsp – Ingenieure & Planer AG, Greigensee Ingenieurgemeinschaft Kunsthauserweiterung; SIGNALISTICĂ: L2M3 Kommunikationsdesign GmbH; ARHITECTURĂ PEISAGISTICĂ: Wirtz International nv, Schoten KOLB, Landschaftsarchitektur GmbH; FINALIZAT: 2020
Articol publicat în igloo #203 / august-septembrie 2021 / New Tech
