Menorca, insula frumoaselor „calas”

Cea mai estică dintre insulele Baleare, Menorca are propriul său ritm, un ritm calm, specific mediteranean, relaxat şi mult mai puţin antrenat în turismul de masă ca vecinele Mallorca sau Ibiza. Cele două oraşe importante, anglo-spaniolul Mahon, presărat cu arhitecturi gotice şi vile în stil britanic de secol XVIII, la est, şi labirintica, „vella i bella” (frumoasa şi vechea) Ciutadella, la vest, sunt despărţite de doar 50 de kilometri de şosea – lungimea totală a insulei.

Înconjurate de frumoase plaje urbane şi cu porturi naturale spectaculoase (cel din Mahon este al doilea din lume, ca mărime), cosmopolitele oraşe contrastează cu interiorul, preponderent rural, al insulei, dominat de păduri de pini, stejari şi ulmi, şi pajişti verzi. În 1993, UNESCO a declarat Menorca rezervă a biosferei, iar acum parcul său natural, precum şi situri arheologice din epoca bronzului, aparţinând vechii culturi talaiotice, răspândite pe tot cuprinsul insulei.

es-mercadal.-far-de-la-cavalleria

Menorca are nu mai puţin de 216 kilometri de coastă şi unele din cele mai frumoase plaje mediteraneene, majoritatea – golfuri naturale („calas”), cu apă transparentă în toate tonurile de albastru, de la turcoaz la cobalt, şi la care se ajunge, din şosea, pe drumuri umbrite de pini şi flancate de stânci spectaculoase. Insula este locul ideal pentru snorkelling, înot şi navigaţie, în special dacă barca este un llaut, model specific Balearelor, tradiţional pescăresc, din lemn.

Ca fostă posesiune britanică, Menorca se mândreşte nu doar cu arhitectura, ci şi cu o savoare autentică. Ginul local Xoriguer poartă sigiliu de indicaţie geografică şi încă se produce după metodele tradiţionale ale secolului al XVIII-lea, distilat în recipiente de cupru încălzite la foc de lemn. Tot la capitolul „specificul locului” se află pasiunea locuitorilor pentru cai, ceea ce face ca multe dintre sărbătorile locale să se bucure de parade ecvestre spectaculoase. Gastronomic vorbind, specialităţile locale includ brânzeturi selecte, platouri de fructe de mare şi caldereta de langostina, o supă pescărească tradiţională îmbogăţită cu o porţie generoasă de langostină.

Articol apărut în Banchiza Urbană 14 / toamnă 2019

cop_bu14_shop