Noul igloo 225 ▪️Locuirea socială. Modelul nordic
Dosarul numărului igloo 225 privește către un fenomen adeseori ignorat în realitatea românească: locuirea socială, fragmentată și rareori pusă în centrul unei dezbateri reale. Privim așadar către soluțiile din nordul Europei, acolo unde locuințele accesibile nu sunt o măsură de urgență, ci o alegere politică asumată, susținută prin decizii coerente, investiții constante și o viziune pe termen lung.
„Cu politici demne de studiat, modelele nordice de locuire socială impresionează prin abordările lor holistice, care transcend simpla furnizare de adăposturi accesibile. Cu o remarcabilă capacitate de a îmbina calitatea arhitecturală și accesibilitatea economică, sustenabilitatea ecologică și coeziunea socială, programul arhitectural a demonstrat că investiția în locuințe de calitate reduce costurile sociale pe termen lung și contribuie la orașe mai echitabile și mai sustenabile.” (Anda Zota, Cazul locuințelor sociale nordice: de la politici publice la excelență arhitecturală – text introductiv al dosarului)
Noul igloo 225 își completează sumarul cu rubricile consacrate de arhitectură românească și internațională, patrimoniu sau design.
Sub umbrela arhitecturii locale, explorăm seducția simetriei într-un imobil de apartamente de pe Strada Venezuela (de Westfourth Architecture) – un echilibru între ordine geometrică și expresie urbană. Ne oprim la IG House (de MoD Studio), o celebrare a cărămizii și a texturii tactile, care devine o lecție despre cum materialul poate genera accente urbane diverse. Un alt proiect ne poartă în Strada Tugomir Voievod, unde o casă veche este restaurată și extinsă cu respect față de spiritul locului (Ene+Ene Arhitectură).
În secțiunea de interior, pătrundem într-un labirint artistic marca Inedit.Works, un spațiu misterios și performativ, și ne oprim apoi în apartamentul Kenshō (un proiect Ioka Design), unde designul minimalist japonez se întâlnește cu bucuria locuirii.
Pe Calea Moșilor, Sip Coffee & Wine nu e doar o cafenea, ci o declarație estetică: artă, vin, cafea – toate într-un spațiu care invită la conversație.
La rubrica patrimoniu vizităm o biserică de sat – simplă, dar impunătoare – ne reamintește forța arhitecturii vernaculare (EKTRA STUDIO), iar rubrica de design o aduce în prim-plan pe Ars Ana, unde țesătura devine poezie, iar culoarea – limbaj.
Urban Spaces, prin vocea fondatorilor săi, vorbește despre co-locuire frumoasă, despre cum visul unei case bine gândite poate deveni realitate urbană.
La Atelier, e lansat un open call pentru noi forme de locuire colectivă, în timp ce dialogul dintre Johannes Bertleff și Radu Umbreș reflectă asupra intuiției antropologice în practica arhitecturii.
În secțiunea internațională, bibliotecile contemporane sunt descrise ca heterotopii – spații hibride între cunoaștere, comunitate și vis. De la „anti-obiecte” subterane la utopii din cărămidă și beton, arhitectura bibliotecilor este abordată ca mijloc de gândire critică și transformare urbană.
O anume viziune contemporană asupra bibliotecii tinde să atenueze distanța „heterotopică”, deschizând acest spațiu fascinant și intimidant și către fluxul firesc al cotidianului, către viața comunității. Biblioteci de azi capătă și o dimensiune socială, pe lângă vechea vocație a solitarului, rămânând însă în continuare, ireductibil, „altfel de spații”. Iată ce astfel de exemple recente am ales, trei puncte răzlețe pe o axă lungă, Japonia – Belgia – Canada: o bibliotecă rurală, „topită” în natură (Hiroshi Nakamura & NAP); o bibliotecă urbană, acceleratoare de spații publice („Utopia” – Biblioteca și Academia de Arte Performative din Aalst, proiectată de KAAN Architecten); o bibliotecă universitară, în Toronto, ce revitalizează moștenirea brutalistă (un proiect Superkül).
Rubrica City Plus ne plimbă prin nordul Europei. De proporții sensibil contrastante, cele trei proiecte pe care le-am selectat pentru a ilustra spații publice nordice au în comun atenția acordată vegetației, element esențial pentru implementarea unor soluții viabile în fața variațiilor de climă maritimă, în fața zgomotului traficului sau pentru a aduce, în mijlocul orașului, o extraordinară diversitate sezonieră.
Închidem cu o călătorie prin Oltenia vinului și a legendelor. Cutreierarea județului Vâlcea presupune un ochi atent și o minte și inimă deschise. Pentru a putea cuprinde întreaga bucurie oferită de frumusețea naturii și vestigiile acestui colț de țară, începem descoperirea cu un popas la Hanul Vatra, care ne oferă ocazia de a înnopta într-un fost Stabiliment al Băilor din perioada interbelică. De aici, peregrinarea prin Oltenia de sub Munte presupune o oprire sub semnul gusturilor oneste și a vinului bun la Crama Bauer. Apoi stăm la povești cu Studiogovora, o inițiativă care acționează pentru revitalizarea patrimoniului prin artă și implicare civică la Băile Govora. Încheiem cu un pas în trecutul plin de legende și tradiții vizitând Culele Greceanu și Duca și biserica Mănăstirii Dintr-un Lemn.
