Noul igloo 226 / Arhivă: România la Bienala de Arhitectură de la Veneția
Într-un peisaj în care expozițiile arhitecturale devin tot mai des exerciții de comunicare cu impact vizual rapid, construite pentru consum mediatic ușor de transmis pe rețelele sociale (instagramabile, adică), participările României la Bienala de Arhitectură de la Veneția din ultimii ani s-au remarcat printr-o preocupare constantă pentru interogarea formatului, nu doar a conținutului. Pavilionul național a devenit, pe rând, ecran, laborator, scenă, instalație afectivă sau mediu pedagogic, în funcție de echipele curatoare și de contextul edițiilor succesive.
Dosarul igloo #226 propune o (dez)arhivare reflexivă a acestor prezențe, urmărind, în rama unei cronologii inverse (2025-2010), un corpus relevant de teme: reîntoarcerea la desen ca gest de reflexie (Human Scale, 2025), resemnificarea obiectelor și ideilor uitate (Aici – Acum – Acolo, 2023), mobilitatea și transformarea comunităților (Fading Borders, 2021), relația cu memoria urbană (Mnemonics, 2018), explorarea teatral[1]ironică a autoreprezentării (Selfie Automaton, 2016), raportarea critică la moștenirea modernității (Site Under Construction, 2014), scara intimității arhitecturale (1:1, 2010). Toate aceste proiecte nu doar că documentează o evoluție tematică, dar conturează voci curatoriale tot mai articulate și conștiente de condiția arhitecturii în raport cu societatea.
Pe lângă dosarul dedicat arhivei participărilor României la Bienala de Arhitectură de la Veneția, igloo #226 vă invită să explorați și celelalte rubrici: Agenda aduce în prim-plan teme actuale din arhitectură și arte vizuale, secțiunea Din România cu proiecte de arhitectură și restaurări ce reflectă dinamica peisajului local, completate de paginile de interior și design, dar și rubricile de patrimoniu, spațiu public și business, care evidențiază conexiunile dintre viziune și context urban. La rubrica În dialog, arhitectura întâlnește filosofia, dar în cadrul rubricii de proiecte internaționale, arhitectura întâlnește sportul – descoperim aici unele dintre cele mai spectaculoase arene ale lumii. În final, igloo înCerc ne poartă într-o călătorie captivantă prin Țara Ovăzului, un spațiu plin de tradiții și experiențe autentice.
La Agendă puteți citi despre redeschiderea Muzeului Național al Țăranului Român și despre Romanian Design Week 2025, RAD Art Fair, iar scena artelor vizuale se încheie cu Bienala Art Encounters și un interviu cu Tevž Logar, curatorul și co-responsabil al bienalei alături de Ana Javenski.
Selecția autohtonă din secțiunea Din România propune proiecte de arhitectură contemporană care aduc laolaltă inovația și memoria locurilor: un cămin inteligent din Brașov se plasează în dialog cu peisajul urban și tehnologia (proiect semnat de Plus Line Design), iar recuperarea unei locuințe și a unei șuri din Cluj evidențiază potențialul rural în transformare (proiect Vlad Sebastian Rusu, Birou Individual de Arhitectură). Școala veche din Tohani se transformă în cheie contemporană (proiect ABRUPTARHITECTURA), iar proiectul de duo locativ semnat de Outbox Studio surprinde o relație spațială exprimată într-un singur gest arhitectural.
Povestea Le Pélican sportif (un proiect igloo architecture) ilustrează cum un simbol neașteptat devine emblema celei mai noi baze sportive din Tulcea, arătând modul în care identitatea locală poate fi reconfigurată prin arhitectură.
Noua experiență de retail conturată de flagship store-ul Ami Amalia propune o interacțiune între spațiu și consumator care depășește pragmatismul, devenind o poveste senzorială și estetică (proiect semnat de AÉ02).
Patrimoniul revine în atenție prin restaurarea Cazinoului din Constanța, care redă orașului farmecul și rafinamentul epocii Art Nouveau, readucând la viață un monument de referință și punând accent pe importanța conservării spațiilor istorice în memoria colectivă. Amenajarea Piațetei Independenței din Oradea demonstrează cum materialele precum piatra, sticla și apa pot fi împletite într-o compoziție care reinventează spațiul public.
La capitolul design, „Grădina de simboluri” semnată de Sorina Cotea transformă bijuteria într-un spațiu al povestirii și al expresiei artistice.
Sectorul de business este ilustrat prin echilibrul asumat de Primavera Development, care combină viziunea arhitecturală cu exigențele financiare și responsabilitatea față de oraș, modelând astfel un viitor sustenabil.
Dialogul interdisciplinar este reprezentat de conversația dintre arhitectul Cosmin Pavel și filosoful Ștefan Vianu, o călătorie în „propriul șantier lăuntric” care scoate la lumină relația dintre gândire, creație și reflecție personală, subliniind dimensiunea umană a practicii arhitecturale.
Rubrica Seen City este o incursiune originală și vizuală în dinamica urbană contemporană, prezentată sub forma unei benzi desenate care îmbină umorul, observația critică și estetica grafică. Prin acest format inedit, Seen City oferă o perspectivă proaspătă asupra orașului modern, explorând teme complexe precum mobilitatea, infrastructura sau relația dintre oameni și mediul construit.
Capitolul internațional oferă un tur al marilor stadioane europene – de la spectacolul natural al arhitecturii „la firul ierbii”, la renovările spectaculoase ale stadionului Santiago Bernabéu, până la noile arene SAP Garden din München și Stadionul Național de Atletism din Budapesta.
În final, igloo înCerc ne invită într-o călătorie în Țara Ovăzului (care desemnează zece localități din Transilvania cuprinse între Rupea și Sighișoara) un colț de lume unde arhitectura, natura și cultura locală se împletesc armonios. Explorăm o casă primitoare în Criț, ne bucurăm de Slow Food în Șura Albă, participăm la festivalul fermecător Haferland și descoperim bisericile fortificate care păstrează vie istoria comunităților din zonă.
Proiect susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură.
