Noul igloo 228 ▪️ Adaptive reuse: arhitectura transformării
Numărul 228 al igloo revine la o temă care ocupă un loc important în preocupările noastre editoriale și propune un dosar cu titlul Adaptive reuse: arhitectura transformării. Fascinația aproape romantică pentru ruină este redirecționată prin lentila pragmatică a privirii arhitecturale către patrimoniul industrial și către proiecte internaționale de bună practică. Acest tip de resursă arhitecturală pe care istoria recentă a produs-o, dar pentru care a creat și premisele distrugerii și abandonării, poate fi materia care regenerează spațiul, cartiere, orașe, comunități.
Am ales să privim către exemple unde arhitectura știe să repare și să reconecteze. În Madrid, Ombú arată cum o centrală energetică poate deveni laborator de sustenabilitate sub semnătura Foster + Partners. În Terrassa, HARQUITECTES redau orașului o stradă dispărută și construiesc incluziune în fostele hale Vapor Cortès. În Oslo, Atelier Oslo și Kima Arkitektur semnează Pressens Hus, o demonstrație de discreție și delicatețe a materialelor, în timp ce la Berlin, grisard’architektur transformă fabrica de bere KINDL într-un muzeu de artă care celebrează memoria industrială. La Pesaro, Warehouse of Architecture and Research renovează o piață de pește convertită într-o galerie de artă, iar în Danemarca, o închisoare își rescrie destinul prin arhitectură. Aceste proiecte nu sunt doar exerciții de design, ci adevărate argumente. Ele demonstrează că ruina nu e un capăt de drum, ci o resursă, și că memoria poate deveni infrastructură pentru prezent și viitor.
Galeria de proiecte este completată de eseul lui Andrei Lakatoș, „Patrimoniul industrial în România: ruina memoriei sau memoria ruinei?”, care propune o radiografie critică a realității românești, punând în evidență fragilitățile de stuctură, legislație sau mentalitate locale.
Numărul de octombrie – noiembrie își completează sumarul cu proiecte românești și internaționale actuale de arhitectură, design și patrimoniu, cu evenimente de interes pentru publicul de arte vizuale și cu recomandări de călătorie și descoperire.
Rubrica din România aduce în paginile revistei proiecte recente care arată vitalitatea scenei arhitecturale locale: descoperim o infrastructură comunitară plasată între educațional și sacru în Biserica Labirint și Liceul „Mihai Ionescu” (Quadratum Architecture), arhitectura ca vecinătate în ansamblul Catted Family (Studio A19), dialogul între tradiție și modernitate în tușele mediteraneene alei Casei I (CUMULUS / Eliza Yokina, Andrei Butușină) și eleganța pragmatică a Cramei Domeniile Mitroi (igloo associated architects).
Arhitectura de interior este prezentă prin două intervenții rafinate care pun în scenă discreția și echilibrul: Apartamentul semnat de Laboratorul de Arhitectură, un dialog între istorie și contemporaneitate, și éto (KANU Studio), unde meșteșugul devine limbajul principal al designului.
Rămânem în spiritul pitoresc mediteraneean la rubrica de patrimoniu prin descoperirea unei lucrări necunoscute a arhitectului Romano de Simon, care readuce în atenție finețea restaurării semnate de Studio 2BA, un exercițiu de sensibilitate și respect pentru istorie.
Explorarea spațiului public ne duce la Mahmudia, pe faleză (proiect Wolfhouse Productions) unde recenta amenajare deschide calea către regenerare urbană, transformând infrastructura într-un gest de reconectare comunitară.
Cu Înapoi la oile noastre, Lavinia Ghimbășan ne invită să regândim relația dintre design, natură și tradiție prin prisma unei estetici sincere și regenerative
Rubrica În dialog aduce împreună două nume importante ale arhitecturii și artelor: Eliza Yokina și Mircea Cantor se întâlnesc într-o conversație despre granițele permeabile ale acestor două domenii. Dacă totul e artă devine o reflecție despre gestul creator și sensul său.
Proiectele de arhitectură internaționale ne păstrează într-un fel acasă. Descoperim proiectele câtorva arhitecți români aflați peste hotare, capitolul Extra Muros. Arhitecți români în peisajul internațional documentând trei proiecte semnate de bxd arquitectura & Cra-De.studio (în Barcelona), Manea Kella și VATRAA (ambele proiecte în Londra).
Capitolul igloo înCerc continuă seria de explorări dedicate locurilor și comunităților din România, propunând de această dată o incursiune în regiunea Dâmbovița, un teritoriu unde patrimoniul, natura și ospitalitatea se întâlnesc într-un peisaj cultural complex. Rubrica reunește experiențe care explorează sensul locuirii și al apartenenței, în cele patru categorii deja cunoscute: deStat, deGustat, deAflat și deVăzut: Inside, The Village, Hanul Leaota, Ansamblul Brâncovenesc Potlogi și Turnul Chindiei.
