fbpx

Oglinda retrovizoare a artei: interviu cu Luca Florian și Luana Cloșcă, curatorii expoziției Super10

Am stat de vorbă cu Luca Florian și Luana Cloșcă, curatorii expoziției „Rearview Mirror”, în cadrul Festivalul de artă făcută de adolescenți, Super. Anul acesta festivalul celebrează a 10-a ediție de educație alternativă, prin artă, pentru orice tânăr care se află în căutare de inspirație și experimentare. 

 

Expoziția își va avea vernisajul vineri, 2 septembrie, de la ora 18:00, la Galeria Senat – Combinatul Fondului Plastic, str. Băiculești, 29, București.

Care sunt locul și misiunea expozițiilor în cadrul Festivalului Super?

Expozițiile au apărut de la ediția a treia a festivalului, în 2015, așadar pregătim a opta expoziție. Nu intenționat de la început, cu timpul s-a format regula mutării expoziției într-un spațiu nou în fiecare an.

 

Ne propunem să curatoriem o expoziție în care să punem cât mai mult în valoare atât calitatea lucrărilor cât și varietatea ideilor, punând mult preț și pe experiența artiștilor. Vrem să creăm un context în care să se cunoască între ei, să întâlnească oameni interesați de lucrările lor și să vadă de ce sunt în stare.

 

De trei ani organizăm și discuții între adolescenții care expun lucrări la expoziție și artiști români importanți, precum Ioana Stanca, Răzvan Boar, Bogdan Teodorescu, Radu Pandele, Megan Dominescu și Nicolae Comănescu.

Elisa Ștefan

Cum s-a născut conceptul expoziției de anul acesta? Au existat alternative?

Expoziția Super adună artiști tineri din toată țara și nu există nici o restricționare tematică în momentul în care lansăm open call-ul, așa că datoria noastră e să creăm o identitate pentru expoziție care să nu “invadeze” universul de idei al fiecărei lucrări.

 

Conceptul curatorial de anul acesta s-a născut după ce am făcut selecția finală a artiștilor și am putut să căutăm potențiale legături între lucrările și artiștii din expoziție. În fond, principalul lucru pe care îl au în comun e vârsta, sub 20 de ani, și faptul că trăiesc în România sau Republica Moldova, dar anul ăsta am observat și două tendințe tematice generale: una care se învârte în jurul elementului de copilărie sau joc, în care o reîntoarcere la trecut sau la o abordare mai jovială reverberează prin lucrări și o a doua care se conturează printr-o proiecție în viitor: frici, îngrijorări legate de o posibilă degradare, universuri distopice, momente de haos sau de ordine nefirească. Ne-am dat seama că dualitatea temelor generale e reprezentativă și pentru punctul din viață în care se află artiștii din expoziție: adolescenți fiind, sunt într-un moment în care oscilează constant între ipostaza de copil și cea de adult. În perioada asta, resimți la fel de persistent și prezența trecutului, ca factor de stabilitate și poate de cauzalitate, și cea a viitorului, care declanșează simultan sentimente de anxietate și entuziasm.

 

După un brainstorming în care am scris elemente care ar putea exprima dualismul acesta, am ajuns la ideea de “Rearview Mirror”, oglindă retrovizoare, care te ajută să privești înapoi, pentru a-ți continua drumul înainte. Funcționalitatea ei poate fi reprezentativă pentru relația dintre trecut și viitor pe care am încercat să o conturăm prin conceptul curatorial. Au existat bineînțeles și alternative în ce privește titlul dar conceptual am încercat să ne învârtim doar în sfera aceasta de idei, care părea să exprime cel mai firesc punctul comun al lucrărilor.

 

Este o expoziție care se conturează în jurul zonei liminale dintre copilărie-maturitate sau, mai degrabă, privirea este îndreptată către viitor, către posibilitate?

Am spune că tocmai o îmbinare a acestor idei este ceea ce am urmărit prin conceptul expoziției. Așa cum am scris și în textul curatorial, lucrările descriu împreună dinamica unei intersecții, tocmai zona liminală dintre copilărie și maturitate și modul în care poți să navighezi un astfel de punct de cotitură, de aici și asocierea cu “Rearview Mirror”, oglinda retrovizoare. Funcționalitatea ei e asemănătoare cu modul în care funcționează și procesul de maturizare, de dezvoltare la vârsta asta, în care o privire este constant aruncată înapoi, dar cu scopul de a merge ulterior înainte, rămânând mereu orientat spre drumul pe care vrei să ajungi. Așa și ei, de acum pot să meargă doar înainte și orice formă de reminiscență are scopul de a le alimenta și potența evoluția.

Ham on Rye, Maria Iacob

Este necesară o privire înspre trecut pentru a putea întrevedea viitorul, în special când vorbim despre tineri?

Credem că e necesar un moment de introspecție, prin care să înțelegi și să asimilezi mecanismele și evenimentele care te-au adus în punctul prezent. La vârsta adolescenței, când începi să devii conștient de modul în care funcționează lumea și în care funcționezi tu, e bine să analizezi etapele și evenimentele prin care ai trecut, alegerile și afinitățile pe care ți le-ai însușit, toate fiind elemente care te-au format ca persoană, deși erai inconștient atunci de efectul lor. E un moment în care o privire spre trecut îți arată de ce și cum ai ajuns să fii ceea ce ești, fie că vorbim despre un parcurs artistic sau personal. Concluziile la care ajungi te ajută, până la urmă, să îți dai seama de felul în care vrei să îți modelezi viață de acum încolo.

 

A colabora cu adolescenți este de multe ori extrem de dinamic, de efervescent. Care au fost provocările, cu bune, cu rele, ale pregătirii expoziției?

Cea mai grea parte a pregătirii expoziției este de departe găsirea spațiului, ceea ce are doar o legătură indirectă cu adolescenții. Am învățat că toți galeriștii o iau la fugă când aud cuvântul „adolescent”.

 

Colaborarea cu adolescenții este mult mai ușoară decât pare. Aproape toți iau expoziția cât se poate de în serios: sunt gata să ajute, sunt serioși, sunt curioși.

 

Ce impact anticipați să aibă această expoziție asupra publicului tânăr și foarte tânăr?

Ambii am participat când eram în liceu la expozițiile Super, așa că avem experiența directă de participant. Știm ce ne-a plăcut la edițiile în care am participat și vrem să recreăm asta, sau dacă se poate, chiar să o îmbunătățim.

 

Amândoi ne-am împrietenit cu alți artiști din generația noastră și am rămas apropiați până în prezent. Am înțeles ce înseamnă să-ți privească zeci sau sute de oameni lucrările pe care nu le mai văzuseră decât câțiva prieteni și bunica. Am văzut ce pot face oamenii din generațiile noastre.

 

Expoziția Rearview Mirror întrunește 21 de artiști tineri din România și Republica Moldova, printre care: Alex Roceanu, Amalia Ciubotaru, Ana Huțanu, Bianca-Maria Georza, Cătălina Badea, Ciocan Daria, Cristina Tonca, Daria Lupan, Denisa Sandu, Elis Roșca, Elisa Ștefan, Francesca Ochian, Irina Cuc, Lidia Dobre, Maria Chiorean, Maria Iacob, Ștefan Argint, Ștefan Staicu, Ștefania-Ancuța Diacon, Timeea Zanfir, Vlad Cocieru

 
Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0