fbpx


White November igloo

Oraşele prietenoase cu oamenii sunt oraşe mai fericite

După ce a călătorit în Berlin şi Mumbai, BMW Guggenheim Lab s-a reîntors la New York pentru a marca finalul acestui proiect ambiţios, care s-a desfăşurat timp de trei ani, printr-o expoziţie găzduită chiar de legendarul muzeu. „Participatory City” a spus povestea laboratorului urban într-o scenografie minimalistă, dezvăluind totodată o hartă complexă a celor mai importante 100 de idei/concepte care definesc în prezent viaţa în marile oraşe, dar şi viitorul acestora, imaginat chiar de locuitori.

Text şi interviu: Viorica Buică

A sintetiza sute de ore de discuţii, nenumărate workshopuri şi idei de proiecte pentru a îmbunătăţi spaţiile urbane, dar şi munca extraordinară a celor care au făcut să se întâmple laboratorul urban a fost o adevărată provocare pentru Maria Nicanor, curator al BMW Guggenheim Lab alături de David van der Leer. În final, a ales o soluţie simplă, un mix de print şi audio-video, care rezumă aventurile laboratorului pe cele trei continente, dar lasă loc pentru aprofundarea anumitor subiecte, în funcţie de interesele fiecărui vizitator.

Oraşele prietenoase cu oamenii sunt oraşe mai fericite

Oraşele prietenoase cu oamenii sunt oraşe mai fericite

Fiecare dintre cele 100 de trenduri urbane marcate pe harta-constelaţie este ilustrat printr-un scurt film realizat de birouri şi asociaţii selectate de curatori. Am regăsit cu bucurie un proiect din România – Bastionul Postăvarilor din Braşov (Point 4 + Asociaţia Zeppelin), arătând cum se poate transforma un spaţiu gol al oraşului. În scenografia expoziţiei au fost integrate şi băncile semnate de MARS Architects, gândite pentru a colecta apa de ploaie şi deja instalate în mai multe parcuri din Mumbai.

Oraşele prietenoase cu oamenii sunt oraşe mai fericite

Cu ocazia vernisajului din octombrie 2013, am avut o scurtă discuţie cu Charles Montgomery, unul dintre membrii echipei care a organizat BMW Guggenheim Lab NY şi autor al cărţii The Happy City (Ed. Penguin, 2013).

Cum aţi început să vă gândiţi la ce înseamnă fericirea în şi pentru oraşe?
În 2007, am mers pe bicicletă prin Bogota alături de fostul primar Enrique Penalosa, un fel de profet al oraşului ca “mecanism” ce produce fericire. Am fost încântat de ideile sale, dar şi puţin sceptic. Cum poţi ştii că anumite moduri de a amenaja, de a transforma oraşul îi poate face pe oameni fericiţi, cum ai dovezile? Astfel am ajuns ca în următorii 5 ani să studiez această intersecţie între ştiinţa fericirii şi designul urban. Iar concluzia este că da, în mod sigur oraşul te poate face fericit sau îţi poate distruge fericirea. Dar acum că ştim asta, cum putem face să fie mai bine? Unii spun că oraşele trebuie doar să creeze o economie, să fie eficiente, dar nu e adevărat, rolul unui oraş a fost dintotdeauna legat de fericire, şi când spun asta mă refer în primul rând la componenta socială – cel mai puternic ingredient în fericirea umană sunt relaţiile sociale puternice, pozitive. Dacă oraşul ratează această dimensiune, va rata multe altele.

Oraşele prietenoase cu oamenii sunt oraşe mai fericite

BMW Guggenheim Lab a călătorit în trei mari oraşe, pe continente diferite. Este fericirea aceeaşi în locuri atât de îndepărtate?
Fericirea fiecăruia e unică. Cu toate acestea, dacă studiezi această stare de bine pentru mii de oameni, începi să detectezi şi anumite pattern-uri – ingrediente pentru starea de fericire. Ştim că oamenii care spun că sunt fericiţi, veseli, în oraşele lor se simt în siguranţă, simt o stare de egalitate şi incluziune socială, se simt sănătoşi (ceea ce e mai important decât a fi sănătos), simt că viaţa lor are o anumită semnificaţie. Iar toţi aceşti factori sunt legaţi de cel mai puternic – conexiunea socială, ideea de a fi alături de alţi oameni, de a avea încredere în ei, de a te bucura alături de ei. Oraşul mediază toate aceste aspecte.

Oraşele prietenoase cu oamenii sunt oraşe mai fericite

New York este perceput ca un oraş individualist, cu locuitori care se descurcă şi reuşesc prin forţe proprii. Ce programe a avut BMW Guggenheim Lab NY în privinţa acestui aspect al conexiunii sociale?
Am observat că în New York există, într-o măsură destul de mare, o anumită privatizare a fericirii sau a drumului către aceasta: sub forma casei pe pământ din suburbii sau sub forma condominium-ul luxos, la înălţime. Locuitorii au însă în comun acest spaţiu dintre clădiri, experienţa parcurgerii oraşului, spaţiile publice în care se adună. În ultimii 10 ani, schimbări importante au început să se facă simţite în New York, a fost luat din spaţiul automobilelor pentru a fi dedicat experienţelor umane, iar reţeaua de piste pentru biciclete este în creştere.

Oraşele prietenoase cu oamenii sunt oraşe mai fericite

Oraşele prietenoase cu oamenii sunt oraşe mai fericite

Pe de o parte, este vorba de a încetini ritmul, ceea ce automat prilejuieşte mai multe întâlniri şi interacţiuni, iar pe de altă parte este vorba de egalitate. Lecţia pe care am învăţat-o la Bogota – şi care acum este adoptată în multe părţi ale lumii – este că străzile ar trebui să fie echitabile. În prezent în New York se fac mai multe benzi speciale pentru autobuze, pentru biciclişti şi chiar pentru pietoni. Este impresionant faptul că atunci când gândeşti în mod echitabil străzile ajung să funcţioneze mai bine pentru toată lumea de fapt. Spre exemplu, acum este mult mai simplu pentru un taxi să parcurgă centrul Manhattan-ului.

În New York, ca în multe alte centre urbane, au apărut în ultimii ani numeroase iniţiative locale, individuale pentru a schimba sau îmbunătăţi spaţii ale oraşului, dar există şi mari iniţiative publice. Cum vedeţi echilibrul benefic între “bottom-up” şi “bottom-down”?
Important este ca toate să aibă în prim-plan oamenii, ceea ce îi poate ajuta şi îi poate face mai fericiţi. Chiar dacă în Europa bicicletele sunt poate mai degrabă asociate cu hipsterii şi gentrificarea spre exemplu, în America cred că lucrurile stau puţin diferit; există mulţi oameni săraci care folosesc bicicleta, iar acest sistem nou de infrastructură îi poate ajuta foarte mult, nu doar practic, ci şi psihologic.

Oraşele prietenoase cu oamenii sunt oraşe mai fericite

Care a fost cel emoţionant moment din timpul BMW Guggenheim Lab NY?
A fost experienţa surprinzătoare a ceea ce noi am numit “Love Night”: am regândit şi amenajat o cutie goală pentru a amplifica sentimentul de încredere între străini. Am folosit şi ciocolată caldă, textile speciale care îşi schimbau culoarea la atingere, o instalaţie de “împrietenire” a unui artist. Am invitat zeci de new-yorkezi să se îmbrăţişeze şi au făcut-o, a fost nemaipomenit. Ne-am dat seama că astfel de experienţe pot schimba setul de valori al fiecăruia. De-a lungul nopţii s-a jucat “Urbanology” – un joc realizat special pentru laborator, care te întreba despre valorile tale urbane – şi spre final oamenii ne-au spus că ar vrea un alt fel de oraş, unul în care oamenii să fie trataţi mai bine, unul mai sustenabil şi cu un ritm mai lent. Un exemplu – una dintre întrebări era dacă cei care lucrează în tura de noapte ar trebui să aibă un salariu minim mai mare; în mod normal, un new yorkez ar fi răspuns “în niciun caz”, însă la sfârşitul acelei nopţi majoritatea au spus “da”.

Oraşele prietenoase cu oamenii sunt oraşe mai fericite

Oraşele prietenoase cu oamenii sunt oraşe mai fericite

În viziunea unui oraş mai fericit, care sunt cuvintele care ar trebui să definească viitorul New York?
Echitabil, mai lent, mai verde. Iar prin mai lent mă refer la viteza de deplasare, la încurajarea altor metode de transport decât maşina personală. Ideile pot circula în continuare cu rapiditate, experienţele pot fi de neuitat, dar pot apărea în timp ce mergi sau stai pe o bancă în loc de a fi blocat în trafic. Mă gândesc la un oraş cu mai multă interacţiune umană.

Oraşele prietenoase cu oamenii sunt oraşe mai fericite

Coșul de cumpărături
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0