Orașul ca galerie de artă: Łódź

„Opinia generală, în ceea ce privește orașul nostru, era aceea că e gri, trist și neglijat. Așadar, locuitorii au fost încântați că ne-am propus să facem ceva cu fațadele goale. Că aducem culoare orașului” spune unul din inițiatorii unui proiect original de revitalizare urbană, și anume de transformare a spațiului construit în canvas pentru uriașe vizualuri.

_____________________________________

Continuând seria de proiecte incluse în noul număr Igloo, ne oprim, în cele ce urmează, în orașul polonez Łódź, unde stăm de vorbă cu Michał Bieżyński, Art Director al unei galerii de artă cu totul originale – o galerie de artă urbană, în aer liber, în cadrul căreia expun graffiti artists renumiți în întreaga lume. Începând din 2009, de când a fost înființată Fundația Urban Forms, fiecare an adus noi creații pe fațadele – istorice, comuniste sau contemporane – din Łódź, astfel încât astăzi galeria  cuprinde, acum, nu mai puțin de 50 de creații de mari dimensiuni.

Ideea galeriei de graffiti a fost dezvoltată într-un parteneriat public-privat iar traseul, din ce în ce mai amplu, de explorare urbană, pe care descoperirea tuturor lucrărilor îl presupune (există o hartă și opțiunea pentru tur ghidat, bineînțeles) nu numai că ajută mici business-uri dezvoltate în jurul acestui traseu, dar a devenit, pentru întreaga lume, un model original de reactivare urbană de succes care aduce, prin street art, un fenomen încă destul de controversat, un plus de valoare comunității.

Astfel, cel de-al treilea oraș polonez ca mărime, având o populație de aproape 700000 de locuitori, s-a transformat într-o veritabilă Mecca a artei urbane mondiale.

_____________________________________

Cum a început Galeria Urban Forms?

În noiembrie 2009, am prezentat proiectul Primăriei. După această primă expunere, am avut nenumărate întâlniri cu oameni cu poziții decisive în cadrul autorităților – președinți, directori, coordonatori, membri ai consiliului – în general oameni care ne-ar fi putut ajuta în strângerea fondurilor. Ne-am gândit că ideea și, în special, caracterul său permanent, aduce un plus estetic imaginii orașului, așa cum e ea percepută în și în afara sa, motiv pentru care ajutorul financiar al autorităților din Łódź ar fi trebuit să fie, în opinia noastră, substanțial. Ne-au trebuit, însă, doi ani pentru a convinge Primăria. De-abia după doi ani am avut prima donație, după ce începuserăm să organizăm, de ceva timp, primele piese murale, în cooperare cu diverse alte instituții, organizații, festivaluri, companii private și sponsori. 7 graffiti-uri au fost realizate în acești doi ani, după care fondurile Primăriei ne-au ajutat să debutăm cu un prim eveniment – prima ediție a festivalului, în cadrul căreia au fost create alte 6 lucrări semnate de diverși artiști europeni.

Asta a fost în septembrie 2011. De atunci începând, împreună cu Primăria, am organizat următoarele patru ediții ale festivalului și am transformat centrul orașului Łódź într-o mare galerie urbană. În 2015, eu mi-am continuat misiunea lucrând însă, acum, direct cu Primăria Łódź. Așadar, de opt ani sunt responsabil cu organizarea a mai bine de 50 de graffiti-uri de mari dimensiuni. Cantitatea nu este însă cel mai important lucru – calitatea artistică e definitorie, aici.

Dacă luăm în considerare acest aspect, Łódź este în topul primelor 3-4 orașe din lume.

_____________________________________

Cum au reacționat locuitorii, la început? Au fost deschiși sau, din contră, sceptici ideii de galerie de graffiti?

Opinia generală, în ceea ce privește orașul nostru, era aceea că e gri, trist și neglijat. Așadar, locuitorii au fost încântați că ne-am propus să facem ceva cu fațadele goale. Că aducem culoare orașului.

Mulți poate că nu sunt, neapărat, interesați și în latura creativă deși, pentru mine cel puțin, nivelul artistic al celor care vin în Łódź pentru a crea graffiti este definitoriu, iar spațiul public recreat de Urban Forms are rolul de educație vizuală, de a arăta locuitorilor cât mai multe direcții și abordări cu putință. Acesta este și motivul pentru care avem atât de multe stiluri diferite în graffiti-urile orașului. Judecând după comentariile de pe internet, în special de pe facebook, dar și după cele din lumea reală, avem un feedback foarte bun, iar locuitorii orașului sunt mândri de proiect.

_____________________________________

Cum sunt alese locațiile? Dar artiștii?

Între 2009 și 2014 am fost responsabil, ca Art Director al Urban Forms Foundation, pentru aceste alegeri (din 2015 fac, practic, același lucru însă lucrând direct cu Primăria). Cred că aici ajungem în zona „gustului artistic” și a calității artei, în general. Subiect delicat și imposibil de dezbătut pe scurt.

Cu toate astea, există niște criterii obiective, primul fiind acela că galeria este chiar spațiul public și ar trebui, așadar, să atragă toți locuitorii, nu doar pe cei interesați în street art sau artă, în general.

Din acest motiv, ne îndreptăm atenția și asupra unora din aspectele artistice, lăsând, de exemplu, la o parte proiecte cu o latură mult prea conceptuală sau minimalistă și care ar putea fi neclare publicului larg. Public care, de altfel, vorbește mult despre graffiti-uri, face poze, își alege favoritul.

Avem mai multe stiluri distincte, aici: figurativ și abstract, realistic și comic, colorat și monocrom, complicat și fără prea multe detalii, pictorial sau grafic… Piese create cu stencils-uri, gravate în tencuială sau pictate cu cerneală… Fiecare poate găsi, aici, ceva care să rezoneze cu propria estetică. Iar acesta este, în opinia mea, modul de abordare bun pentru un spațiu urban.

Atunci când aleg o locație, iau în considerare trei factori obiectivi: peretele trebuie să fie gol, fără billboard-uri sau reclame; structura și finisajul trebuie să fie în bună stare; vizibilitatea trebuie să fie, de asemenea, bună, astfel încât graffiti-ul să poată fi văzut de cât mai multă lume.

_____________________________________

Ce înseamnă, pentru tine, să fii Art Director al Urban Forms?

În principal, responsabilitate. Îmi asum responsabilitatea pentru ceea ce mii și mii de oameni văd, zilnic, parcurgând orașul. Graffiti-urile sunt ceva permanent, creat la scară mare și în locuri vizibile, și e posibil ca acești pereți să aibă mai mulți privitori, într-o singură zi, decât picturile tuturor galeriilor și muzeelor din Łódź, într-un an. Așa că, luând în considerare că lucrăm în spațiul public, cu o audiență masivă, rolul meu este acela de a selecta cele mai bune experiențe artistice. Bineînțeles că, în acest caz, e imposibil de explicat pe scurt ceea ce putem defini ca fiind „bun” pentru că, repet, vorbim de artă și nu de sport, de exemplu, acolo unde numerele sunt un criteriu suficient.

_____________________________________

Te rog numește o lucrare pe care o consideri specială.

Îmi e greu să aleg un sigur nume. Așa că voi face o scurtă enumerare. În mod evident, colaborarea cea mai prestigioasă a fost cea cu Os Gemeos din Brazilia, alături de Aryz din Spania. Au venit în Łódź în 2012 pentru a crea un graffiti chiar lângă strada Piotrkowska, cea mai importantă din oraș.

Os Gemeos sunt cumva nașii street art-ului modern. Au început să creeze pe străzile din Sao Paolo în anii ’80 și sunt, probabil, inspirație pentru majoritatea artiștilor de azi și a fost o onoare să organizăm acest graffiti care a fost creat în colaborare cu Aryz, unul din cei mai importanți muraliști la nivel mondial, după parerea mea.

Mi-aș dori să menționez graffiti-ul Deer al lui Daleast (China), pictat în 2014, și pe care eu, unul, îl consider una din cele mai bune piese din întreaga sa carieră. De fiecare dată când trec pe acolo îi descopăr noi și noi detalii.

Alexis Diaz din Puerto Rico este un artist unic. Creează imagini cu cerneală și lucrează, pe suprafețe foarte mari, cu o pensulă incredibil de subțire. A venit în Łódź în 2015 și a creat lucrarea numită Sentir (a simți).

Sunt foarte mândru și de colaboarea cu cinci artiști polonezi, Robert Proch, Chazme, Sepe, Proembrion și Cekas, care au realizat un diptic, pe doi pereți de 11 etaje, intitulat Recycles.

De asemenea, am avut onoarea de a lucra cu adevărați maeștri: Vhils, Roa, Sat One, Remed, Inti, Etam Cru, M-City, Borondo, 3ttman, Morik…

_____________________________________

Te rog numește și lucrarea care a fost cel mai dificil de realizat.

Aș spune că Cisza (Tăcere), instalație creată în 2015: sculptorul polonez Łukasz Berger a fixat nu mai puțin de 1300 de bare metalice pe un perete. Surprinzător, partea asta a fost ușoară, cel mai greu a fost să găsim fațada potrivită.

Pentru că piesă lucrează cu lumina soarelui (Cisza se bazează pe jocuri de lumină: ciclul zilnic al soarelui rotește umbrele în jurul barelor din metal – umbre care diferă, de asemenea, și în funcție de anotimp), peretele trebuia să fie orientat spre sud, așa că 75% din siturile disponibile au fost eliminate din prima.

Pentru că piesa se numește Tăcere, peretele trebuia să fie perfect plat, fără ferestre, bacloane, decroșuri sau ornamente. Pentru ca razele soarelui să poată ajunge să contureze umbrele barelor, peretele trebuia să nu fie înconjurat de clădiri înalte.

Nu în ultimul rând, proprietarii trebuiau să fie de acord cu instalarea celor 1300 de bare (mai bine de 500 de kilograme). Am găsit patru asemenea fațade însă una singură a primit și acordul proprietarului.

 

De asemenea, muralul creat de Mona Tusz a fost unul dificil, tehnic. Artista a creat un relief din elemente de sticlă, metal și lemn. Peretele ales este, însă, orientat spre sud, deci încălzit de soare, ceea ce a făcut fixarea pieselor mult mai dificilă.

_____________________________________

Care sunt planurile de viitor ale Galeriei? Există vreun număr-limită de graffiti-uri? Există și alte forme de artă urbană, în afară de graffiti, pe care Urban Forms le vizează, în viitor?

După mai bine de 7 ani de proiecte murale și după mai mult de 50 de lucrări semnate de artiști din întreaga lume, simt că orașul este saturat în mod adecvat cu acest gen. Am privit graffiti-ul ca fiind primul pas, logic și natural, al creării unei galerii de artă urbană contemporană în spațiul public al orașului Łódź. Ideea a fost pusă în practică, zidurile astfel pictate au devenit faimoase în toată lumea și s-au transformat în simbol al orașului. Nu ne dorim, însă, să mergem până în punctul în care numărul de graffiti-uri este atât de mare încât locuitorii să-și piardă interesul în a le mai privi. Din acest motiv, am început să lucrez direct cu Primăria și cu Łódzkie Centrum Wydarzeń și am creat proiectul UNIQA Art Łódź, dedicat unor variate forme de artă urbană – sculptură, basoreliefuri, instalații, piese site-specific. Pentru a fac proiectul cât mai variat posibil, folosim materiale și tehnologii cât mai diverse. După cum spuneam, mi se pare important ca locuitorii să vadă soluții grafice dintre cele mai diverse, astfel încât proiectul să fie, dincolo de formă de artă, și element de educare vizuală.

_____________________________________

Să privim puțin în jur. Din punctul tău de vedere, care ar fi caracteristicile esențiale ale artei urbane poloneze de azi?

Aș numi, aici, alte două festivaluri de artă urbană: Traffic Design, în Gdynia, un mic oraș în nordul țării, și Katowice Street Art Festival, un eveniment poate puțin cam conceptual (după părerea mea) însă original și interesant.

_____________________________________

Igloo este o „revistă albă despre spații”. Ce anume îți inspiră ție albul?

Simplitate – simplitatea albă a unui poster, de exemplu. Posterul modern emblematic este, prin simplitatea sa, ușor de recunoscut, de la prima vedere.

_____________________________________

http://www.galeriaurbanforms.org/

www.facebook.com/lodzmurals

https://instagram.com/lodzmurals

_____________________________________