Oraşul ca galerie de artă / O promenadă avangardistă
Acum zece ani, adică atunci când instalaţiile interactive, ca să nu mai vorbim de instalaţiile urbane interactive, erau încă apariţii singulare, temporare şi strict experimentale, un arhitect din Zadar a transformat o zonă de promenadă într-un adevărat festival de sunet şi lumină.
Oraşul Zadar din Croaţia se află cam pe la mijlocul coastei dalmate şi este, ca multe alte aşezări de pe malul Adriaticii, (şi) un muzeu de istorie şi de arhitectură în aer liber. Mai mult, un muzeu situat pe o mică peninsulă, adică înconjurat aproape în întregime de apă.
În timpul celui de-al doilea război, însă, oraşul a avut mult de suferit: promenada de la malul mării a fost complet distrusă; şi refăcută, apoi, în mare grabă, sub forma unui modest şi anost trotuar din beton. Şi nu a redevenit punct de interes decât de-abia jumătate de secol mai târziu, graţie unei intervenţii a arhitectului Nikola Bašić care a reconfigurat parte din spaţiul public sub forma a două instalaţii distincte.
Orga Marină (Sea Organ) este un instrument muzical experimental.
Sunetul este generat de mişcarea apei care urcă, o dată cu fiecare val, prin 35 de tuburi de orgă de diferite lungimi şi diametre, puse sub treptele de marmură care coboară în apa Adriaticii.
Mai precis, şapte trepte au inserate, fiecare, câte cinci tuburi, ale căror tonalităţi sunt ajustate diferit, astfel încât sunetul se modifică o dată cu apropierea sau depărtarea noastră de fiecare dintre ele.
Iar Salutul Soarelui (Greetings to the Sun) este un ansamblu având, ca element central, un panou circular cu diametrul de 22 de metri şi alcătuit din 300 de module care absorb energia solară pe timp de zi pentru a o converti, după apus, într-o instalaţie luminoasă cinetică.
Ritmul şi intensitatea variaţiilor de culori depind de cantitatea de energie acumulată pe timpul zilei, dar şi de puterea valurilor.
Greetings to the Sun reprezintă de fapt o imagine, la scară mică, a sistemului solar: toate cele opt planete sunt reprezentate, aici, proproţional unele faţă de altele şi proporţional cu distanţa lor faţă de soare.
Numele şi numerele gravate pe margine reprezintă Calendarul Sfântul Grisogono, datat 1292-93, unul din cele mai vechi documente de acest tip din lume, poate chiar primul calendar astronomic scris cu cifre arabe, conceput în Zadar. Documentul original se alfă la Oxford, în Biblioteca Bodleian.
În 2006, ansamblul format din trepte, cadran luminos şi orgă a câştigat European Prize for Urban Public Space.