Orașul oamenilor
Cu toţii ne dorim oraşe mai frumoase, pe care să le colindăm în tihnă şi de care să ne bucurăm din plin. Oraşe în care trotuarele să nu fie ocupate de maşini şi în care să ne plimbăm, cu toţii, în siguranţă. Oraşe conectate şi cu natura, care să ne ofere un mediu curat şi sănătos, şi în care, în egală măsură, să circulăm eficient. Oraşe în care să ne placă să ne adunăm laolaltă şi care să nu ne lase să ne plictisim.
În 2009, făcând documentarea pentru un eveniment ce avea ca temă spaţiul public, am descoperit proiectele biroului Gehl Architects. I-am invitat la Bucureşti, au răspuns prompt şi astfel am intrat în universul „oraşelor pentru oameni”. Acum, când tocmai am lansat cea de-a treia traducere în română din cărţile scrise de Jan Gehl – „Cum se studiază viaţa urbană” – şi în contextul în care evenimentele dedicate spaţiului urban s-au amplificat considerabil în Bucureşti, dar şi în alte oraşe din ţară, ne-am simţit inspiraţi să selectăm în dosarul din acest număr patru proiecte europene ce redau oamenilor spaţii publice care până acum le erau refuzate sau greu accesibile din diverse motive. Cel mai amplu şi cu potenţial uriaş prin capacitatea de a deveni un model internaţional este reamenajarea malurilor Senei din zona centrală a Parisului, prin interzicerea traficului auto şi deschiderea spaţiilor către o multitudine de utilizatori. Succesul foarte mare de care s-a bucurat proiectul îi oferă noului primar Anne Hidalgo fundamentul pentru a-l continua şi a-l extinde în următorii ani şi în alte zone ale capitalei franceze. În Copenhaga, oraşul premiat şi urmărit pentru politicile urbane care pun în centru cetăţenii şi nevoile lor (este de altfel şi oraşul unde locuieşte şi lucrează Jan Gehl şi la a cărui transformare a contribuit în mod substanţial), o piaţă publică centrală care decenii la rând a funcţionat ca parcare de mari dimensiuni a devenit recent un spaţiu deschis şi atractiv, bine conectat cu împrejurimile. Acestora li se adaugă două proiecte mai apropiate ca distanţă de noi, mai mici ca amploare, dar semnificative ca impact la nivel urban: reamenajarea malurilor râului din oraşul sloven Velenje, rezultând o promenadă pietonală luminoasă şi un inedit amfiteatru, şi amenajarea pieţei centrale din oraşul croat Crikvenica, aflat pe malul Mării Adriatice.