Ordinul Arhitecților din România oferă o amplă analiză a pieței de arhitectură și construcții din România

CP OAR_top județe investiții 2020-detaliu

26,4% din totalul de dovezi înscrise în 2020 sunt concentrate în doar cinci județe: Timiș, Ilfov, Cluj, București, Prahova.

Ordinul Arhitecților din România (OAR) a lansat de curând două instrumente de analiză a pieței de arhitectură și construcții din România: Raport SiOAR 2018-2020, cu adresabilitate generală, și Raport SiOAR 2018 – 2020 Filiale teritoriale,  care oferă, în plus, o analiză internă a organizației și a membrilor săi, de la distribuția lor la nivel de filiale, vârsta medie și ponderea pe sexe, până la distribuția contractelor ținând cont de mai multe criterii.

CP OAR_top județe investiții 2020

Realizate pe baza datelor înregistrate de arhitecți în Sistemul Informatic al Ordinului Arhitecților din România în cadrul procesului de luare în evidență a proiectelor de arhitectură, aceste rapoarte evidențiază evoluția pieței în perioada 2018 – 2020: ce tipuri de lucrări proiectează arhitecții membri OAR, oferind statistici în funcție de tipul de județ și localitatea în care se va realiza investiția, tipuri de beneficiari și, nu în ultimul rând, impactul pandemiei asupra investițiilor.

„Rapoartele oferă imaginea unei piețe neomogene, uneori surprinzătoare, alteori confirmând ipoteze formulate instinctiv de unii dintre actorii și factorii interesați” afirmă arh. Alexandru Găvozdea, președintele Ordinului.

Ce este Dovada de luare în evidență a proiectului de arhitectură și importanța ei

„Dovada de luare în evidență” reprezintă instrumentul prin care Ordinul confirmă pentru toate părțile interesate că elaboratorul documentației semnate este arhitect cu drept de semnătură activ și astfel prezintă o certificare „la zi” a dreptului de practică a acestei profesii reglementate, în interes public. În procesul de luare în evidență, arhitectul înscrie o serie de date de bază ale proiectului, date care sunt colectate pentru fiecare proiect de arhitectură elaborat pe teritoriul României.

Ierarhia județelor de investiție

În general, ierarhia județelor de investiție pentru dovezile înscrise în SiOAR nu s-a schimbat în cei trei ani analizați. De asemenea, nu se observă creșteri sau scăderi semnificative pentru niciunul dintre acestea. În județele Timiș (4.294 dovezi), Ilfov (3.684 dovezi) și Cluj (3.490 dovezi) s-au înscris în 2020, dar și în anii anteriori, cele mai multe dovezi.

La polul opus se află județele Salaj (295 dovezi în 2020), Bistrița -Năsăud (321 dovezi în 2020) și Vaslui (438 dovezi în 2020).

Valorile înregistrate în sistem de către arhitecți la faza de obținere a autorizației de construire sunt aparent plafonate la nivelul valorii de impozitare prestabilite de către fiecare administrație locală în parte, ceea ce indică în mod suprinzător costuri nerealist de scăzute față de piața reală. Această valoare de investiție declarată se actualizează prin regularizare contabilă la finalul lucrărilor de execuție, înaintea recepției în vederea întabulării construcției.

„Deoarece această practică pare să fie generalizată la nivel național, proporțiile se păstrează, iar graficele și hărțile își păstrează relevanța.” explică arh. Alexandru Găvozdea. „Ordinul a inițiat dialoguri cu autoritățile și face demersuri de ordonare și corectare a practicilor din acest domeniu, în colaborare cu administrațiile locale și cea centrală” anunță președintele OAR.

Tipuri proiecte de investiție

CP OAR_tipuri-de-proiecte-de-investiții 2018 - 2020

După finalizarea interpretării datelor și realizarea analizei pieței de profil din România, comparația cu situația de la nivelul altor state membre UE a fost un pas necesar și util. Astfel, datele din rapoartele SiOAR au fost comparate cu cele înregistrate de către Observatorul realizat de Consiliul Arhitecților din Europa (ACE), o platformă online dedicată profesiei de arhitect în Europa, un instrument prin care utilizatorii pot căuta, accesa și compara o multitudine de informații statistice cu privire la arhitecți, la piața de arhitectură și la diverse practici profesionale în Europa.

Conform datelor Observatorului ACE referitoare la ponderea numărului de lucrări pe tipuri de programe, România înregistrează o distribuție similară cu cea europeană, cu mici excepții, în domeniul construcțiilor de birouri, învățământ dar și investiții publice.

Același raport indică faptul că piața de construcții din România a înregistrat în ultima parte a perioadei analizate o creștere constantă. Este de remarcat că în 2020, în ciuda unui trend european în scădere, piața din România a continuat să evolueze, înregistrând o creștere de 44,6% față de anul 2018.

În contextul schimbărilor climatice, politicile UE pentru o mai bună eficiență energetică a clădirilor încurajează renovarea clădirilor existente, fapt ce ar putea reduce consumul total de energie al UE cu 5-6 % și ar reduce emisiile de dioxid de carbon cu aproximativ 5%. Conform Observatorului ACE, mai mult de 50% din proiectele din Europa au constat în recondiționarea sau reabilitarea clădirilor de patrimoniu. Spre deosebire de trendul european, în 2020, în România, 71% dintre proiecte au fost clădiri noi și doar 22%, respectiv 7%, recondiționări și reabilitarea clădirilor de patrimoniu.

Beneficiarii proiectelor de arhitectură

Cea mai mare parte a beneficiarilor sunt persoane fizice 73,59%, urmate de persoane juridice 20.63% și de instituțiile publice 5,78%.

În anul 2020, toate categoriile au înregistrat scăderi ale numărului de dovezi înscrise, în primul rând pentru instituțiile statului (-17,61%) și pentru persoanele juridice (-7,53%).

CP OAR - tipuri-beneficiari proiecte 2020

Impactul pandemiei asupra construcțiilor

La nivel național, pentru perioada supusă analizei, anul 2020 a reprezentat anul cu cele mai puține dovezi înscrise, respectiv 67.327, cu o scădere de 4% față de 2019. Cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în lunile martie, aprilie și mai 2020, în luna aprilie înregistrându-se doar 3.867 de dovezi, față de 6.426 depuse în aprilie 2019. O parte dintre lucrările care în mod normal ar fi fost înscrise în prima parte a anului au fost decalate spre cea de-a doua parte, de aici și creșterile înregistrate în luna august 2020 vs august 2019.

Este pentru prima dată de la introducerea Sistemului Informatic al Ordinului Arhitecților din România când Ordinul publică astfel de date, iar rezultatele obținute, grupate și prezentate publicului larg în aceste două rapoarte, indică potențialul uriaș pe care astfel de analize îl pot avea pentru cunoașterea pieței de profil din România. Totodată, derularea acestui proces a evidențiat în mod cert necesitatea de a corecta modul de colectare a datelor și a responsabiliza profesioniștii, în vederea completării corecte și complete a documentației în SIOAR.

„Periodicitatea cu care vom actualiza aceste rapoarte sectoriale va fi variabilă, având în vedere modernizarea colectării datelor ca urmare a învățămintelor din această primă serie oficială de analize și va ține cont de utilitatea acestora pentru factorii interesați și de ecourile acestei prime ediții”, apreciază arh. Alexandru Găvozdea.