Pădurea din apartament, Quito, Ecuador

Situat în capitala Ecuadorului, Quito, într-un bloc construit în anii 1970, acest apartament cu o suprafaţă de 112 mp aduce laolaltă suprafeţe rugoase de beton, grinzi metalice, o piscină interioară şi elemente vegetale luxuriante. Autorul proiectului este Aquiles Jarrin, un arhitect şi designer care activează şi în domeniile artelor plastice şi antropologiei vizuale.

Conceptul de amenajare, elaborat împreună cu beneficiarii – o familie formată din trei membri şi un câine –, a urmărit generarea de spaţii multifuncţionale, fără o separare clară între ele, inclusiv a unei zone sociale principale, precum şi aducerea naturii sălbatice în interiorul apartamentului.

Proiectul a pornit de la trei puncte principale, respectiv lumina naturală, care pătrundea în apartament prin intermediul unui puţ iluminator şi de aerisire, materialitatea structurii existente de beton, cu o înălţime liberă de 3 m, şi locaţia în cadrul unui peisaj urban ofertant, marcat de faţadele clădirilor istorice.

Într-o primă fază, pereţii interiori au fost demolaţi, pentru a permite pătrunderea unei cantităţi mai mari de aer şi lumină, şi pentru a face loc plantelor şi piscinei, fiind înlocuiţi cu deschideri de sticlă către patio. O altă consecinţă a înlăturării pereţilor a fost faptul că pilonii de beton existenţi au căpătat o prezenţă mult mai puternică, devenind elemente de bază în cadrul amenajării – „trunchiurile de copaci” ale „pădurii” din apartament. Astfel, efectul de ansamblu nu este unul de „domesticire” a spaţiului ci, din contră, de pătrundere într-un loc sălbatic, neîmblânzit.

 

Pentru a amplifica tema pădurii, au fost introduse o serie de elemente orizontale din oţel, cu aceleaşi dimensiuni precum cele verticale din beton, simbolizând copacii căzuţi, o privelişte comună în natură, unde degradarea este însoţită permanent de reînnoire. Rezultatul este un fascinant joc spaţial, cu diferenţele de înălţime ce marchează spaţiile individuale şi generează o topografie aparte. Noile elemente, prezente atât la nivelul podelei cât şi al plafonului, au fiecare câte trei feţe şi sunt goale în interior, constituind, astfel, şi spaţii de depozitare pentru cărţi şi alte obiecte.

S-a urmărit, de asemenea, „curăţarea” spaţiului de orice elemente care ascundeau natura adevărată a materialelor, precum tencuiala sau vopseaua, pentru ca suprafeţele brute să fie puse într-o relaţie de tensiune cu puritatea liniilor şi a oţelului, precum şi pentru a crea impresia de ruină urbană acaparată de natură. Negrul metalului se armonizează cu nuanţele închise ale lemnului de palmier Chonta, de provenienţă locală, folosit pentru placarea podelelor.

 

Zona de zi este separată de  cea de noapte, formată din două dormitoare, fiecare cu baia proprie, printr-o serie de dulapuri încăpătoare. Uşile interioare sunt absente, dar intimitatea este asigurată de prezenţa draperiilor, ataşate cu magneţi de grinzile de oţel.

Astfel, proiectul creează un micro-univers aflat într-un continuu proces de transformare. Texturile variate, diferenţele de nivel şi elementele care traversează spaţiul invită la descoperirea de noi moduri de folosire şi apropriere a acestuia.

PROIECT: A Forest; LOCAŢIE: Quito, Ecuador; AUTOR: Aquiles Jarrin; FINALIZAT: 2020