Asociat mai degrabă cu mândria apărării tradiţiei şi rigurozitatea liniilor, atât urbane, cât şi de gândire, Parisul probabil că nu este primul oraş la care ne-am gândi când vine vorba de deschidere faţă de schimbare. Din păcate, nici spaţiul verde nu reprezintă, deocamdată, unul dintre punctele forte ale capitalei franceze cu mari bulevarde, parcuri cu pietriş şi siluete nesfârşite de clădiri de secol 19.  

Prin urmare, ar putea părea surprinzător că, acum, Parisul se află în avangarda mişcării globale pentru oraşe verzi. Anne Hidalgo a plasat politicile ecologice în prim-planul campaniilor sale încă de la prima victorie electorală din 2014. De atunci, primarul Parisului a luat măsuri împotriva mașinilor, a creat aproximativ 900 de noi piste pentru biciclete, a plantat copaci şi a deschis rutele aflate de-a lungul Senei pentru pietoni şi biciclişti.  De asemenea, mai multe pieţe publice renumite în întreaga lume, precum Madeleine, Nation și Bastille, au fost deja reproiectate pentru a le face mai prietenoase pentru pietoni. Din 2024, toate mașinile diesel vor fi interzise în oraș, iar până în 2030 se vor interzice și mașinile pe benzină.

 

Aşa cum era de aşteptat, aceste măsuri au atras şi controverse. De exemplu, dincolo de aspectul de şantier gigantic al oraşului, şoferii de taxi au organizat proteste în masă. Cu toate acestea, schimbarea, aşa cum se spune, îşi vede de drum. Astfel, în timpul perioadei de lockdown din 2020 au fost inaugurate mai multe piste pentru biciclete, numite popular coronapistes, iar circulaţia auto a fost interzisă pe celebra Rue de Rivoli, între Luvru şi Place de la Bastille.

În prezent, este prevăzută plantarea de noi „păduri urbane” în apropiere de alte repere majore pariziene, inclusiv Hôtel de Ville, Gare de Lyon și Opéra Garnier, obiectivul fiind ca, până în 2030, 50% din oraș să fie ocupat de suprafețe plantate. De asemenea, zona din jurul Turnului Eiffel, dar şi faimosul bluevard Champs-Élysées, urmează să fie transformate în grădini urbane.

 

Pentru Jocurile Olimpice pe care capitala franceză le va găzdui în 2024, Place de la Concorde, cea mai mare piață din Paris, cu semnificaţie istorică majoră, va fi, de asemenea, plantată cu noi zone de parc, iar suburbia Seine-Saint-Denis va fi locul unui nou Sat Olimpic ecologic. Bazinele care vor fi amenajate pe malurile fluviului pentru Jocurile Olimpice vor fi ulterior date uzului public.

Dincolo de intervenţiile concrete, se urmăreşte, în primul rând, o schimbare radicală a mentalităţii parizienilor şi a modului în care aceştia se raportează la – şi interacţionează cu – oraşul lor.

 

Unul dintre consilierii lui Anne Hidalgo este Carlos Moreno, care se declară optimist faţă de viitorul Parisului. Profesor la Sorbona, expert în problematica orașelor și a teritoriilor viitorului, Moreno a introdus conceptul de „oraș al sfertului de oră”, un posibil răspuns pentru o viață urbană mai bună şi mai receptivă la nevoile omului. Acesta reprezintă doar una dintre temele urgente abordate de Moreno în volumul Drept de cetate. De la „orașul-lume” la „orașul sfertului de oră, disponibil în colecţia igloo books şi lectură esențială pentru toți cei ce vor să înțeleagă încotro se îndreaptă orașele noastre.