fbpx


White November igloo

Practica procesului Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) în România

În 2007, când România a aderat la UE şi a fost lansată Cartea Verde a mobilităţii urbane de către Comisia Europeană, conceptul Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) era puţin cunoscut de către urbaniştii români, specialiştii în transporturi sau autorităţile centrale şi locale.

Text: Dr. Urb. Arh. Monica Oreviceanu

Practica procesului Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) în România

Odată cu adoptarea Planului de Ac­ţiune pentru Mobilitatea Urbană al UE şi intrareasa în vigoare începând cu anul 2009, conceptul PMUD a fost din ce în mai mult pus în dezbaterile publice din toate statele membre, iar cele mai bune practici de planificare şi măsurile de îmbunătăţire a mobilităţii urbane pentru o dezvoltare urbană şi teritorială durabilă au devenit obiective importante pentru oraşele din Romania si un subiect principal al propunerilor de proiecte cu finanţare europeană.

Perioada de finanţare 2007-2013 a fost o mare oportunitate pentru primele măsuri de mobilitate urbană durabilă adoptate de oraşele din România, creând baza pentru punerea în aplicare a conceptului procesului PMUD şi actualiza­rea legislaţiei de planificare. În ciuda faptului că aplicarea noţiunii conceptului PMUD este o practică nouă de planificare urbană şi teritorială a oraşelor din România, urbaniştii şi specialiştii din transport sunt deschişi experimentării şi înţelegerii acestui proces complex. Anterior, planificarea integrată a fost aplicată în principal în cadrul documentelor de planificare şi mai puţin în procesul de realizare al acestora care necesită o coordonare de acţiune, investiţii costisitoare, responsabilităţi şi coope­rare pentru operatorii serviciilor de transport şi autorităţi. 2013 a fost momentul de confirmare al procesului PMUD ca parte integrantă a legislaţiei naţionale specifice de planificare din România. Actualizarea Legii 350/2001 privind planificarea urbană şi teritorială cuprinde PMUD ca o parte obligatorie a documentaţiei Planului Urbanistic General (PUG) al oraşului, fiind principala piatră de hotar ce reclamă trecerea de la principii teoretice la provocările practice. Primul oraş implicat într-un proces PMUD a fost oraşul Oradea. Printr-o cola­borare strânsă între primărie şi operatorul de transport public local oraşul a adoptat cu succes un plan de mobilitate urbană în conformitate cu tendinţele europene în mobilitate ale Cărţii Albe Europene a Transporturilor 2011 şi ale Ghidului metodologic PMUD. (http://www.eltis.org/sites/eltis/files/guidelines-developing-and-implementing- a-sump_final_web_jan2014b.pdf )

Practica procesului Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) în România

Punctul oficial de start al punerii în practică a conceptului PMUD pentru oraşele din Româ­­nia a fost primul exerciţiu de aplicare pentru cei 8 poli urbani de creştere, început în 2014. Principalele mari oraşe din România au acum şansa de a modela sistemele lor de transport urban şi metropolitan într-un mod integrat veritabil, răspunzând la nevoile de mobilitate ale unităţilor economice şi comunităţilor. Acest lucru a deschis poarta mari­lor provocări pentru autorităţile locale, mediul de afaceri şi profesioniştii planificării de mobilitate, chemaţi să lucreze împreună într-un dialog real cu cetăţenii, diversele comunităţi şi organizaţii de interes public. Pe măsură ce procesul PMUD a demarat, au început să apară multe comentarii în ceea ce priveşte metodologia aplicată în cazul oraşelor din România şi condiţiilor specifice de amenajare a teritoriului. Cele mai multe dintre ele subliniază probleme cum ar fi: – Lipsa instrumentelor şi orientărilor de pu­nere în aplicare adecvate practicii de planificare, competenţelor autorităţilor locale şi legislaţiei specifice aplicate în România; – Necesitatea unei mai mari sensibilizării publice a comunităţilor, a dezbaterilor şi canalelor media de comunicare cu privire la procesul PMUB şi importanţa sa pentru cetăţeni şi unităţile economice; – Lipsa de personal specializat implicat în planificarea PMUB, implementarea, monitorizarea şi evaluarea măsurilor de eficientizare aplicate. Există o mare nevoie în România de for­mare profesională continuă şi programe academice de educaţie în domeniu, inclu­siv pentru obiective de investiţii pentru mobilitate şi finanţarea măsurilor specifice; – Procedurile superficiale de consultare publică şi lipsa dezbaterilor mass-media deschise privind interesul organizaţiilor comunitare şi sursele de finanţare privată; – Nevoia de parteneriate între oraşele şi autorităţile mai mult sau mai puţin experimentate în procesul PMUD pentru transferul celor mai bune practici. Un rol important în depăşirea acestor lacune a fost jucat de cele 5 Forumuri pentru Mo­bilitate Durabilă şi Dezvoltare Metropolitană organizate în ultimii 2 ani de Asociaţia pentru Mobilitate Metropolitană (AMM) cu sprijinul autorităţilor locale din oraşele Bucureşti, Sibiu, Oradea şi Alba-Iulia. Forumurile au fost promovate ca o serie de întâlniri de stimulare a dezbaterilor publice profesionale privind transformarea serviciilor metropolitane de mobilitate şi transport public din România în sisteme moderne şi eficiente de transport, în conformitate cu recomandările şi cele mai bune practici ale Uniunii Europene. Ele au dat posibilitatea oraşelor din România şi profesioniştilor de mobilitate pentru schimbul bunelor practici de experienţă în parteneriate de colaborare şi proiecte europene cum sunt ADVANCE, QUEST, BUMP, ENDU­RANCE şi programele Iniţiativei CIVITAS. În acest context, este important de menţio­nat că oraşele de dimensiuni medii pot gestiona mai bine un proces PMUD în condiţiile specifice României. Este mult mai uşor pentru aceste oraşe să pună în acţiune comună principalii factori de mobilitate ai oraşului implicaţi în proces pentru obţinerea unui rezultat pozitiv rapid la nivelul oraşului şi zo­nei metropolitane.

Practica procesului Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) în România

Aceste oraşe vor fi prin­cipalii piloni pentru implementarea cu succes în România a conceptului PMUD. Ele pot integra mult mai uşor activităţile de pla­nificare urbană şi teritorială în etapele meto­dologice solicitând cu succes finanţarea europeană a măsurilor şi a investiţiilor necesare. Astfel, un ciclu de 10 ani poate fi un timp suficient pentru a sincroniza acţiunile PMUD cu PUG-ul pentru a obţine rezultate stabile, pozitive, vizibile şi durabile pe termen mediu şi lung. Un bun exemplu al acestei clase de oraşe este municipiul Târgu Mureş, aflat acum în plin proces de finalizare şi aprobare în acelaşi timp a PUG şi PMUD, anul acesta. Un avantaj al oraşului este cooperarea locală bună între auto­ri­tă­ţile vecine din zona metropolitană pentru sprijinirea investiţiilor mari de servicii regionale, inclusiv a infrastructurii de transport pentru drumuri, transportul feroviar şi aerian. Aceasta contribuie la o mobilitate şi accesibilitate urbană şi metropolitană mai bună, stimulate de o puternică voinţă poltică comună şi o mare capacitate de dezvoltare a sistemelor de transport pu­blic care atrag în oraş şi în regiune mai multe unităţi econo­mice cu interese naţionale şi interna­ţionale. Există, de asemenea, oraşe mai mici precum Bârlad şi Sighişoara sau staţiunile turistice de-a lungul Văii Prahovei care nu sunt obligate prin lege să sincronizeze în acelaşi timp procesul PMUD cu procedurile de planifica­re, aprobare şi punere în aplicare ale PUG-ului, dar sunt interesate să o facă, în principal pentru a îmbunătăţi mobilitatea în zona lor şi a avea un acces mai bun la finanţare din partea UE pentru investiţii rele­vante, facilităţi de transport şi servicii. Este clar că autorităţile locale înţeleg acum mai bine procesul PMUD şi joacă un rol mai important în acest concept dând impuls la o scară mai mare de relansare social-econo­mică în politica de dezvoltare şi coeziune teritorială durabilă. Aceasta înseamnă, de asemenea, o nouă atitudine privind nevoile de mobilitate ale oamenilor, ce are în vedere faptul că oraşele, în special oraşele mijlocii şi de dimensiuni mari, se confruntă cu o dinamică ridicată de creştere a motorizării şi expansiunii urbane. În ultimii 25 de ani, majoritatea oraşelor şi-au extins intravilanul cu 20-30% incluzând localităţile suburbane pentru di­verse funcţii urbane precum cele rezidenţiale, comerciale, logistice şi pentru zone de birouri sau facilităţi regionale de transport intermodal. Timpul de călătorie joacă un rol important în acest context şi acesta este principalul factor pentru alegerea modului personal de călătorie sau de transport al bu­nurilor, precum şi pentru amplasamentele de afaceri şi servicii. În timp ce oraşul îşi extin­de funcţionalitatea asupra teritoriului, ne­vo­ile de mobilitate sunt în creştere şi creează drept răspuns o presiune dinspre teritoriu spre o­raş care dă o mai mare complexitate a siste­melor de transport urbane şi metropolitane. Oraşe din regiunile de centru, vest, sud-est, nord şi nord-est din România sunt mai active în punerea în aplicare a principiilor procesului PMUD, înţelegând beneficiile şi regulile sale. Multe dintre ele dezvoltă de asemenea planuri transfrontaliere de mobilitate atunci când funcţionalitatea teritorială, structura şi infrastructura impun un răspuns la un nivel curent ridicat de mobilitate între ele pentru pasageri şi mărfuri. Astfel, succesul conceptului PMUD în România are deja o dezvoltare de jos în sus a procesului în­cepând cu oraşele mici mai aproape de frontierele cu statele membre ale UE învecinate datorită coridoarelor pan-europeane de transport şi activităţilor unităţilor economice sau accesibilităţii staţiunilor turistice şi bine cunoscutelor arii naturale protejate la nivel naţional şi internaţional. Pentru oraşele poli de creştere din România există un risc mai mare în implementare pentru prima dată a conceptului PMUD de­oarece acestea sunt mai sensibile la schim­bările politice, pot dezvolta mai greu consensul voinţei politice şi de acţiune. Ele au nevoie de măsuri mai complexe şi bugete de investiţii mai mari pentru că se confruntă cu reacţii şi efecte tipice oraşelor mai mari la orice măsură luată pentru zone urbane dens construite, populate şi multifuncţio­nale. De asemenea, este mai greu pentru acestea să monitorizeze şi să reacţioneze pentru beneficiile oraşului şi zonei metropolitane pentru a obţine cea mai bună implicare în procesul PMUD a comunităţilor şi unităţilor economice pentru acţiuni de succes. Astfel, este clar că în următorii 10 ani aceşti poli urbani de creştere vor trebui să dezvolte autorităţi de transport metropolitane (MTA) pentru a face faţă nevoilor de mobilitate complexe pentru pasageri şi transportul de mărfuri la standarde convenabile. Dezvol­tarea unui cadru coerent pentru centrele de mobilitate la nivelul regional şi al oraşului este deja o necesitate pentru echilibrarea fluxurilor de trafic, sistemelor de informare pentru servicii de transport şi prevenirea congestiei reţelei majore urbane şi metropolitane de infrastructură pentru cir­culaţie.

Practica procesului Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) în România

Analizând primele etape ale implementării conceptului USMF din România, este important să se considere că acesta va fi unul dintre cele mai bune şi mai inteligente instrumente de planificare având un rol major în procesul de dezvoltare teritorială al oraşelor. Aceasta va contribui la creşterea social-economică cu implicarea mai mare a cetăţenilor accelerând dezvoltarea teritorială şi urbană durabilă şi o mai bună gestionare a potenţialelor şi resurselor. Acest lucru va contribui la cele mai bune corelaţii ale planurilor de acţiuni pentru eficienţă energetică, la un mediu mai curat şi reacţii mai bune la schimbările climatice. În cazul României sincronizarea şi armonizarea acţiunilor şi reglementarilor PMUD, PUG şi PAED la nivel regional şi de oraş pot reprezenta factorii de stimulare coerentă a politicii de dezvoltare urbană şi teritorială. Numai astfel oraşele şi regiunile României au o şansă reală pentru o dezvoltare durabilă a mobilităţii în viitor, dacă conceptul PMUD se va armoniza cu cele mai inteligente bune practici europene de dezvoltare a mobilităţii durabile.   Explicaţii foto: 1 – Bucureşti, Piaţa Universităţii (Dreamstime.com) 2 – Ghid metodologic european PUMD (RO) Sursa foto document: http://www.eltis.org/sites/eltis/files/ BUMP_Guidelines_RO.pdf 3, 4 – Bucureşti, Centrul vechi şi metrou (©Şerban Bonciocat) 5 – Tramvaie în Oradea (comunicat Siemens)

Coșul de cumpărături
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0