fbpx

Sensul redescoperirii și redeschiderii Așezămintelor Ion I. C. Brătianu

TEXT: Andreea Mihaela Chircă FOTO: Alberto Groşescu

În foarte multe cazuri, gesturile concrete de salvgardare a unui monument istoric ar trebui dublate de reatașarea acestuia la memoria colectivă. Când o clădire este redată orașului, această recuperare ar trebui să se producă într-o formă fizică înnoită, capabilă să declanșeze noi semnificații care să exceadă materia. Acțiunile de reactivare, restaurare, conservare, conversie au și mai mare relevanță atunci când obiectul de arhitectură supus intervenției este reapropriat, „adoptat” de comunitate, când oamenii îl redescoperă și îi regăsesc importanța pentru oraș la momentul prezent, nu doar istoric.

În așteptarea și în sprijinul unor demersuri reale de salvare a patrimoniului construit bucureștean (în limitele posibile), putem răspunde invitațiilor de (re)cunoaștere a acestuia. Încercările de a aduce în atenția colectivă clădiri emblematice pentru oraș, de a contribui la dezvoltarea comunitară și urbană locală în jurul unor obiecte de arhitectură remarcabile sunt din ce în ce mai vizibile în perioada recentă. Evenimentele Romanian Design Week și-au asumat misiunea de reintegrare în circuitul cultural contemporan a unor clădiri de patrimoniu (și nu numai), subliniind puterea de coagulare pe care o pot avea astfel de spații dacă sunt activate în cadrul unui scenariu bine gândit. Anul acesta, aniversarea de 10 ani a RDW este celebrată într-un impresionant complex de arhitectură neoromânească, ascuns chiar în inima orașului. La inițiativa The Institute și a Ordinului Arhitecților din România – Filiala București, ansamblul de monumente istorice „Așezămintele Ion I.C. Brătianu” se deschide publicului larg, într-un gest premergător procesului de restaurare, lansat prin inițiativa Bibliotecii Naționale a României. Alegerea acestui loc este plină de însemnătate, marcând o istorie complexă de aproape 100 de ani a Așezămintelor.

Proiectat de arhitectul Petre Antonescu în stil neoromânesc, construcția ansamblului de arhitectură a fost începută în 1908 pentru deveni o locuință-manifest care să sugereze rolul public și implicarea în construcția țării a beneficiarului – prim-ministrul Ion I.C. Brătianu. Prins în nucleul unei insule urbane centrale, cu deschidere la Bulevardul Dacia și la strada Biserica Amzei, fosta reședință a familiei Brătianu se retrage într-o lume proprie, ca într-o incintă monahală protejată de agitația din jur. Cunoscută azi sub numele Parcul „I.C. Brătianu”, grădina istorică îi stă drept pavăză spre bulevard, oferind clădirilor o aristocratică izolare și liniște în care să își exprime monumentalitatea temperată.

 

Ansamblul nu se dezvăluie dintr-odată și nu poate fi cuprins dintr-o singură privire, te obligă să treci o serie de praguri pentru a-l descoperi în plenitudinea manifestărilor. Moștenirea acestui complex cultural cuprinde o bogăție de straturi, care merită descoperite pe îndelete. Platforma RDW intră în acest cadru și oferă instrumentele necesare pentru ca publicul larg să înțeleagă istoria Așezămintelor Ion I.C. Brătianu, să îmbrățișeze cu privirea forma arhitecturală remarcabilă și să cuprindă cu gândul multitudinea semnificațiilor sale.

„Cred că deschiderea Așezămintelor Brătianu trebuie, efectiv, celebrată. A (re)deschide un spațiu mort, uitat, invizibil, a-l reda orașului, a-i reda o funcțiune sunt semne că acel colț al orașului are noi șanse să se revigoreze.’’ Edmond Niculușcă
Spunem „Prezent!” invitației lansate, iar dacă nu v-am stârnit deja curiozitatea, împărtășim și câteva dintre gândurile lui Edmond Niculușcă, ale cărui vechi și noi proiecte alături de ARCEN duc în această perioadă și la Așezămintele Brătianu.

Așezămintele Brătianu: un patrimoniu uitat. Ce înseamnă pentru oraș redeschiderea și redescoperirea acestui loc? De ce să venim să-l vizităm?

 

Cred că deschiderea Așezămintelor Brătianu trebuie, efectiv, celebrată. A (re)deschide un spațiu mort, uitat, invizibil, a-l reda orașului, a-i reda o funcțiune sunt semne că acel colț al orașului are noi șanse să se revigoreze. Ani de zile acest imobil istoric a fost închis. E una dintre cele mai reprezentative vile neoromânești din București. Casa asta a fost un manifest.

 

Ridicată în stilul arhitecturii neobrâncovenești, casa a fost proiectată după schema vilelor pariziene, transpusă sub forma unei aripi de mănăstire muntenească. Imobilul este inspirat din vechea arhitectură românească cu elemente orientale, bizantine și renascentiste, tradițională și eclezială. A fost comandată de unul dintre cei mai importanți oameni politici din prima jumătate a secolului trecut. Ion I.C. Brătianu, ministru de interne la data la care a fost comandată casa, și în repetate rânduri, prim-ministru al României, dorea să dea un semnal după Marea Unire pentru ceea ce putea produce arta și arhitectura de la acel moment.

 

Ca și atunci, la inaugurarea ei, azi, redeschiderea ei e reprezintă tot un manifest. Creativii Bucureștiului, designul românesc contemporan, pune lumina pe acest monument istoric și-l redă orașului. E de venit, pentru arhitectură, pentru casă și pentru că 10 designeri români vor expune în perioada 14-22 mai. Motiv dublu de venit, așadar.

 

În același context, ARCEN reia deja celebrele trasee culturale prin București. Povestește-ne despre inițiativa aceasta și perspectivele ei.

 

După 3 ani de pauză, ARCEN a acceptat invitația The Institute de a relua plimbările pietonale ghidate prin centrul Bucureștiului. E o plimbare puțin neobișnuită. Nu o facem pe harta unui cartier vechi, ca de obicei, nu vorbim doar despre trecut, ci ne plimbăm și prin orașul prezent. Plimbarea are loc pe harta tânărului Cartier Creativ, această inițiativă care adună azi o foarte mare densitate de galerii, spaţii expoziţionale, studiouri, ateliere şi agenţii, teatre, cinematografe şi muzee, universităţi de profil (Conservatorul şi Universitatea de Artă), magazine, restaurante şi baruri. Dar e o bucurie că facem asta.

 

Traseele ARCEN au fost și rămân un fenomen care au apropiat zeci de mii de oameni de oraș, de arhitectură, au pus orașul în centrul conversației oamenilor. E mare nevoie ca acest lucru să continue. Pentru că, din păcate, încă, nu avem o masă critică care se preocupă de patrimoniu și de calitatea vieții în oraș. În lipsa unor programe educaționale, în lipsa unei tradiții de conservare a patrimoniului în rândurile publicului larg, în lipsa ameliorării vieții în București, conversația despre oraș și „seducția urbană” trebuie să continue. În primele ore de la deschiderea rezervărilor, peste 1000 de oameni s-au înscris la plimbările ARCEN prin Cartierul Creativ. E semn bun. Și va fi frumos.

Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0