Soluţii pentru arhitecturi sustenabile

A construi sustenabil presupune conceperea unei clădiri astfel încât orientarea, conformarea geometrică, materialele şi tehnologiile utilizate să aibă ca rezultat un impact cât mai redus asupra mediului, în toate fazele existenţei construcţiei – de la producţia materialelor, transportul şi punerea lor în operă până la exploatarea şi post-utilizarea clădirii – toate acestea în paralel cu obţinerea unor condiţii de confort optime, care să garanteze că sistemele alese vor fi menţinute o perioadă lungă de timp.

Ţinând cont de faptul că resursele combustibile ale planetei ar mai ajunge doar pentru trei-patru generaţii, şi aceasta cu efecte dezastruoase asupra climei, momentul de faţă este unul în care trebuie luate deciziile şi măsurile necesare pentru trecerea la utilizarea resurselor regenerabile. În plus, în contextul în care Uniunea Europeană a impus ca până în anul 2020 nivelul emisiilor de CO2 şi consumul de energie să scadă cu 20%, iar totalul energiei consumate să provină în proporţie de 20% din surse regenerabile, aceste măsuri devin nu doar necesare, ci şi obligatorii.

Ne-am propus ca împreună cu VELUX, una dintre companiile care încurajează din plin inovaţia, să aducem în atenţia publicului această problematică, promovând gândirea ecologică în proiectare. Pe parcursul a mai multe articole, vom prezenta exemple concrete de construcţii sustenabile, soluţii complexe pentru un habitat ecologic şi măsuri rapide care pot fi luate pentru a eficientiza locuirea. VELUX se numără printre companiile care au dezvoltat şi realizat deja o serie de proiecte-pilot sustenabile.

Putem aminti locuinţele model prefabricate care se instalează pe terasele unor blocuri existente: SOLTAG, un prototip pentru zona de Nord a Europei, şi de ATIKA, un prototip pentru zona mediteraneeană, ambele cu zero emisii de carbon. Acestea demonstrează versatilitatea sistemelor companiei şi oferă soluţii verificabile în timp real pentru cele două probleme contradictorii ale arhitecturii: limitarea pierderilor termice pe timp de iarnă şi protecţia împotriva însoririi excesive pe timp de vară, obiective atinse prin amplasarea, orientarea şi utilizarea corectă a ferestrelor de mansardă şi a celorlalte elemente de arhitectură ale anvelopantei. Mai mult, compania s-a dedicat pe termen lung proiectului „Model Home 2020“, ce are ca obiectiv construirea şi testarea unor „case active” ce promovează conceptul de sustenabilitate, punând pe acelaşi plan consumul redus de energie şi confortul locuirii.

Până în anul 2010 vor fi finalizate şase proiecte experimentale utilizând tehnologiile VELUX, în cinci ţări din Europa; ele vor fi deschise vizitatorilor pentru 6-12 luni şi, ulterior, vândute unor familii, continuându-se înregistrarea comportamentului în timp al clădirii, în condiţii de exploatare reală. O altă direcţie de dezvoltare a clădirilor sustenabile constă în utilizarea tehnologiilor de ultimă oră pentru instalaţii, cum ar fi panourile solare, în cazul locuinţelor, sau sistemele inteligente de control al însoririi şi ventilaţiei, în cazul clădirilor publice.

Soluţiile concrete sunt includerea suprafeţelor din panouri solare în planul învelitorii, modulate astfel încât să corespundă dimensiunilor ferestrelor de mansardă adiacente, şi utilizarea sistemelor integrate de control al ventilaţiei şi însoririi, prin acţionarea unei unice telecomenzi, sau prin setarea diferitelor scenarii de ridicare/coborâre a rulourilor şi deschidere/închidere a ferestrelor, în funcţie de momentul zilei.

Prin integrarea acestor sisteme în arhitectură încă din momentul concepţiei se asigură funcţionarea optimă a clădirii şi circulaţia corectă a curenţilor de aer, pentru a crea un mediu interior sănătos, fără a necesita atenţia permanentă a utilizatorilor. Inovaţiile tehnice şi gândirea în spirit ecologic a clădirii determină ca ventilarea naturală şi radiaţia solară să fie utilizate cu maximum de eficienţă pentru obţinerea confortului, reducând la minimum nevoia de încălzire radiantă, cea de răcire a aerului şi cea de utilizare a luminii electrice, în paralel cu dezvoltarea unor imagini de arhitectură avangardiste şi, în acelaşi timp, aplicabile la scară largă.

Toate aceste măsuri, la scara locuirii individuale sau la scară publică, trebuie să devină, în scurt timp, practici curente în rândul arhitecţilor, iar o bună informare în această direcţie este evident necesară. Ne propunem ca exemplele ce vor fi prezentate în următoarele numere ale revistei să constituie repere de bază în acest sens, oferind tuturor celor interesaţi soluţii eficiente şi de ultimă oră.