SoNoRo Conac X „La Grande Bellezza”: clădiri cu poveste
Turneul aniversar SoNoRo Conac X „La Grande Belleza” a cuprins concerte în spații emblematice pentru cultura românească, jaloane în construirea spiritului unei țări, prin investirea în educație și în protejarea artelor. Primele concerte ale turneului au avut loc în cele mai importante filarmonici din România, găzduite în spații cu un istoric remarcabil, prime școli sau așezăminte de cultură din țara noastră.
Astfel, turneul aniversar a început la Sala Thalia din Sibiu, construită în anul 1787 de Martin Hochmeister, inițiatorul primei librării de la noi din țară. Spre deosebire de destinația principală pe care o are astăzi, aceea de a sluji muzicii, sala a fost concepută inițial pentru a găzdui reprezentațiile teatrale. Construcția a fost înălțată într-un an de zile, astfel că în luna iunie 1788 a avut loc primul spectacol, devenind primul teatru din țară și unul dintre cele mai frumoase din Europa.
Cel de-al doilea concert a avut loc în Auditorium Maximum, al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, cea mai veche instituție academică din România care și-a asumat întreaga tradiție academică din Transilvania, inaugurată prin Colegiul iezuit înființat la Cluj de principele Báthory Ștefan în 1581.
O altă școală importantă nu doar pentru România, ci și pentru Europa finalului de secol XIX, a luat ființă în Arad, când în 1833 a fost înființat Conservatorul din Arad, primul conservator de pe teritoriul României și al șaselea din Europa. Tot aici, în 1890 a fost fondată Societatea Filarmonică din Arad, iar în anul 1913 se finalizează construcția clădirii Palatului Cultural, actualul sediu al Filarmonicii, un proiect grandios al arhitectului arădean Ludovic Szántay. La 23 martie 1921 va avea loc un memorabil recital de lieduri de Richard Strauss, susținut de marele compozitor. Dintre muzicienii care au concertat în Arad îi mai amintim și pe Johannes Brahms, Josef Joachim, Béla Bartók, Traian Grozăvescu, Richard Strauss, Zoltan Kodaly și George Enescu.
În Oradea, concertul aniversar SoNoRo Conac X a fost susținut la Filarmonica de Stat Oradea, instituție ce continuă lunga istorie a vieții muzicale ce a caracterizat orașul începând cu secolul al XVIII-lea și până în cea de-a doua jumătate a secolului XIX, când Oradea cunoaşte o adevărată dezvoltare cultural-artistică. Aici, în 1875 se înfiinţează primul cor românesc, Reuniunea de cântări „Hilaria”, iar în 1867 Asociaţia „Nagyváradi Dalárda”, apoi Orchestra Academiei de Drept condusă de Gustav Weinpolter și Fehérváry János.
Un alt criteriu fundamental în selecția spațiilor în care au loc concertele SoNoRo Conac este valoarea lor arhitecturală, iar locul de organizare al concertelor nu vizează doar un anumit spațiu, ci orașe cu un bogat patrimoniu arhitectural. Ediția aniversară „La Grande Bellezza” a inclus concerte în trei dintre orașele în care pot fi întâlnite cele mai multe clădiri construite în stil art nouveau din Europa: Oradea, Arad și Târgu Mureș.
În Târgul Mureș, concertul a avut loc în Palatul Culturii, o lucrare reprezentativă a stilului art nouveau local și din Ungaria, cu o valoare de nivel european în cadrul moștenirii acestui stil arhitectural. Proiectanții Palatului au fost arhitecții Marcell Komor și Dezső Jakab, iar programul iconografic și decorarea exterioară și interioară au fost rezultatul muncii membrilor Coloniei artistice de la Gödöllő.
Stilul baroc a fost reprezentat în cadrul turneului aniversar de Palatul Baroc din Timișoara. Situat în centrul istoric al oraşului, într-o Piaţă a cărei arhitectură este la rândul ei marcată de stilul baroc, Palatul adăposteşte astăzi Muzeul de Artă Timişoara, o instituţie de referinţă a vieţii culturale contemporane.
Un alt loc emblematic pentru cultura românească, dar care se remarcă și prin arhitectura sa este Ateneul Român din București. Considerată una dintre bijuteriile arhitectonice ale României, clădirea Ateneului Român din București este produsul „Societății Culturale Ateneul Român”, fondată în 1865 de un grup entuziast format din Constantin Esarcu, V. A. Ureche, C. Rosetti, N. Krețulescu, Al. Odobescu și alții. Clădirea a fost proiectată în stil neoclasic de către arhitectul Albert Galleron. Privită din afară, clădirea Ateneului Român este formată dintr-un peristil din șase coloane în stil ionic, dând impresia unui templu grecesc, sub care se află, în medalioane, chipurile a cinci domnitori ai României: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, Vasile Lupu, Matei Basarab și regele Carol I.
O altă clădire remarcabilă din punct de vedere arhitectonic și unde va avea loc ultimul concert „La Grande Bellezza” este Palatul Cultural din Iași. Conceput în spiritul palatelor comunale din Europa de Vest, reprezintă o îmbinare a mai multor stiluri arhitecturale: neogotic, romantic și neobaroc. Marcând puternic arhitectura vechii capitale a Moldovei, Palatul s-a impus ca un reper important în peisajul orașului.
Din marile orașe, până la sate ascunse în munți, sau malul poetic al Dunării, turneul SoNoRo Conac a invitat publicul să descopere bijuterii ale arhitecturii în cele mai neașteptate locuri. Un astfel de loc este Portul Cultural Cetate, așezat pe malul Dunării, între Calafat și Turnu Severin, pe locul în care, de pe la 1880 până la mijlocul secolului trecut, a funcționat un port agricol de unde se exporta grâu și făină spre Budapesta, Viena și orașele germane danubiene. În 1997, impunătoarea clădire a căpităniei portului, construitǎ cu mai bine de 100 de ani în urmǎ de meşteri italieni, însǎ aflată în ruină, a fost descoperită întâmplător şi achiziţionată de Mircea Dinescu. Astfel, fostul port agricol a avut şansa să reînvie ca „port cultural” după mai bine de 50 de ani de când, odată cu instaurarea regimului comunist, fusese închis şi transformat în pichet de grăniceri.
Tot pe malul Dunării, la Brăila, Teatrul Maria Filotti a fost gazda unui concert în fastuoasa sală de spectacole unde, de-a lungul secolului XIX, personalităţi de prestigiu ale artei europene au oferit reprezentaţii publicului brăilean: Adelina Patti, Bianca Bianchini, Sarah Bernhardt, Ernesto Rossi, Şaliapin și George Enescu. Clădirea teatrului a fost construită în jurul anului 1850 și este monument arhitectonic inclus în patrimoniul UNESCO.
Turneul SoNoRo Conac a poposit și în locuri construite de mecena ai culturii, din diferite sfere ale societății. La Râmnicul Vâlcea concertul a avut loc în clădirea Muzeului de Artă, care a aparținut familiei Nae și Tita Simian, originari din Săliștea Sibiului, proprietari ai unei fabrici de încălțăminte din Râmnicu Vâlcea, la jumătatea secolului XX. Casa beneficiază de o structură arhitectonică specifică, însumând două tipuri de spațiu: unul pune în valoare expresivitatea casei vechi a familiei Simian, construită în 1940 de arhitectii Gheorghe Simotta și Nicolae Lupu, ambii de orientare neoromânească și un altul este neutru, fiind funcțional pentru necesitățile unei galerii de artă, construit odată cu transformarea locuinței în muzeu. Spațiul eclectic, dar armonios, al părtii istorice a clădirii reunește elemente stilistice multiple – romanice, gotice, renascentiste – și creează o impresie generală de vilă italiană, accentuată de existența grădinii interioare, terasată, cu portic și acoperiș din olane.
Un alt loc idilic, în care publicul se așteaptă mai puțin să descopere o bijuterie a patrimoniului românesc este satul Căpățânenii Ungureni, comuna Arefu, unde se găsește casa lui George Stephănescu (1843-1925), compozitor, pedagog, dirijor, creatorul şcolii româneşti de canto și fondatorul Operei Române, considerat creatorul şcolii româneşti de canto. De asemenea, este fondatorul trupei de Operă Română din cadrul Teatrului Naţional din Bucureşti (1885) şi organizator al Companiei lirice române (1892) şi al Societăţii lirice române (1902). Conacul a fost construit în stil elvețian cu ajutorul unui constructor italian și a durat aproximativ 2 ani. Materialele folosite au fost cele găsite la fața locului, piatră, cărămizi și lemn.
Printre locurile în care vor avea loc concertele în luna iunie se numără și Conacul Miclescu de la Călinești, proprietatea familiei Miclescu, amintită de Dimitrie Cantemir ca o veche familie moldoveană, dovedită cu documente încă din secolul al XV-lea. În 1991, Radu Miclescu, ultimul descendent al familiei, a revenit în România, iar în 1996 a reintrat în posesia patrimoniului familiei sale și a refăcut conacul copilăriei sale. Conacul a fost restaurat cu sprijinul arhitectului Șerban Sturdza, nepotul lui Radu Miclescu, și cuprinde 11 camere la parter, 14 încăperi la etaj, un salon de recepții în corpul central și alte două saloane. Interioarele edificiului sunt reamenajate cu mobilier ce datează din secolele XVIII-XIX și reprezintă mai multe stiluri și culturi: Biedermeier, Napoleon al III-lea, Louis Phillippe sau în stil Empire rusesc. În interior se află amenajat și un apartament al reginei, în aripa dreaptă a clădirii se află și un apartament în care a locuit regina Maria a României, când a fost oaspete al conacului. Biblioteca originală cuprindea aproximativ 16.000 de volume, dintre care 100 de incunabule.
***
Mai multe detalii despre programul concertelor și a modalității de rezervare a locului sunt disponibile pe https://conac.sonoro.ro/