Lansăm seria cu Unirii View – cea mai înaltă clădire de birouri din centrul Bucureștiului – ale cărei imagini mizează pe o transparență subtilă care susține docil înălțimea. CĂLIN NEGOESCU, arhitect asociat la  Westfourth Architecture, ne explică relația dintre conceptul arhitectural și transparență sau modul în care sticla performantă determină decizii de proiectare responsabilă.

Unirii View – cea mai înaltă clădire
din centrul Bucureștiului

Ce calitate a serviciilor de proiectare recomandă echipa Westfourth Architecture?

Firma Westfourth Architecture a fost prin ea însăşi o inovație, încă de la înființare (1993). Într-o perioadă în care institutele de proiectare comuniste se spărgeau în mii de firme de 1-2 persoane, noi am încercat să formăm o echipă suficient de puternică pentru a putea aborda proiecte medii și mari. Pentru aceasta am utilizat (1) experiența americană a arhitectului Vladimir Arsene, (2) proiectarea pe calculator şi (3) selecția personalului propriu, a proiectanților de structură şi instalații şi a altor colaboratori externi.
Am fost preocupați de o abordare argumentată a calității prin anti­cipa­rea unor cerințe viitoare în creația arhitecturală propriu-zisă (atât planimetric, cât şi în fațade), dar şi în utilizarea tehnologiilor, soluțiilor,
detaliilor şi materialelor noi. Am fost într-un contact extrem de strâns cu industria, încercând să fim la curent cu cele mai recente invenții şi să le utilizăm în proiectele noastre. Am pornit mereu de la perspectiva next level, respectiv de la faptul că superlativul prezentului se va transforma indubitabil în normalitatea viitorului.

Ce reprezintă conceptul de transparență într-un proiect de arhitectură?

Transparența înseamnă posibilitatea perceperii contextului urban din interiorul clădirii şi posibilitatea afirmării activităților din interior către exterior. În cazul clădirilor de birouri clasa A, acestea coincid cu două criterii importante: „ce se vede din interior?” şi „cum se vede/percepe clădirea din exterior?”.
Transparența mai înseamnă democrație şi libertate. Mi-e teamă însă că a explica resorturile acestei semnificații este o sarcină prea grea.

Reacția la amplasament şi conectarea imobilului propus în ansamblul oraşului apare odată cu expresia arhitecturală. Care este de fapt ideea ce precede conceptul unui proiect?

În momentul începerii proiectului „Unirii View”, caracteristica cea mai importantă a amplasamentului ni s-a părut situarea între două zone compacte, bine definite şi în conflict reciproc: zona istorică Mântuleasa – Călăraşi şi zona blocurilor comuniste ridicate pe ruinele bisericii Sf. Vineri. În mod evident, nu era posibilă nicio mediere, şi am considerat că soluția cea mai adecvată este de a planta un semnal care să delimiteze cât se poate de hotărât cele două zone.

Care este particularitatea propunerii dvs. în cazul imobilului Unirii View?

„Unirii View” este doar unul dintre proiectele firmei Westfourth Architecture
în care sticla apare pe fațade într-o relație cu zone opace. Dacă la alte lucrări (Europe House, America House, Charles de Gaulle Business Center etc.) erau puse în dialog două volume, unul complet vitrat şi unul opac cu ferestre împuşcate, de data aceasta sticla şi partea opacă sunt puse în contrast în însăşi logica “skin”-ului clădirii.

Care este viziunea spațiului arhitectural din proiect? 

Decizia de a propune un semnal care să marcheze trecerea din zona de blocuri comuniste în zona istorică a fost întărită de indicatorii ambițioşi ai unui PUD preexistent, ajungându-se pe cale de consecință la un volum „extrudat” de 18 niveluri, care să nu permită niciun fel de confuzie. Ne-am mai permis o singură intervenție, şi aceea discretă, respectiv logiile care apar aleatoriu la diverse etaje, pentru a da scară construcției.

Ce tip de sticlă aţi avut în vedere pentru o transparență a viitorului?

Am ales o sticlă pe care o mai utilizasem înainte şi ştiam bine cum arată în realitate: COOL – LITE KN 166 II de la Saint-Gobain. La acest proiect, culoarea a avut un rol mai important decât la alte lucrări, având în vedere relația cu un amplasament mai special. Desigur, am verificat şi caracteristicile tehnice, care sunt onorabile, în special dacă le raportăm şi la preț: factor solar 0,39 şi transmisie luminoasă 61%.

Cum contribuie sticla la cea mai înaltă clădire din centrul Bucureștiului?

Volumul de 73 m – realmente o înălțime urbană cu un view excelent – se cerea lucrat în continuare cu multă reținere şi delicatețe. Atât sistemul de vitraj propus (structural, în acelaşi plan cu partea opacă a fațadei), cât şi materialele (sticla descrisă mai sus şi panourile compozite A2, cu un finisaj asemănător tablei de zinc) au concurat la împlinirea acestui deziderat.

Un aspect sensibil pentru arhitectura next level?

Sticla despre care am vorbit, înălțimea de etaj relativ mare şi planşeele post-tensionate sunt deziderate ale unui spațiu fluent, propriu secolului XXI. Ele sunt împlinite de proiect și generează o configurație de etaj curent în care suprafața de birou beneficiază de o adâncime de 12 m între fațadă şi nucleul cu circulații. Spațiul rezultat este spectaculos!
Amenajările proiectate la diverse etaje au speculat această performanță doar prin prisma libertății de plan, deoarece, probabil, tema funcțională a firmelor respective prevedea compartimentări multe şi dese, în funcție de specificul fiecărui business din spațiul alocat.