Strategia culturală, premieră pentru Bucureşti – Interviu cu Ioana Tamaş, expert politici culturale pentru ARCUB
Candidatura Bucureştiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 a adus cu sine, pentru prima oară, nevoia conturării unei strategii culturale a oraşului pe termen lung. Ioana Tamaş, expert politici culturale pentru ARCUB, ne-a vorbit despre importanța și direcțiile strategiei culturale.
Igloo: De ce este important un proiect de strategie culturală în vederea candidaturii Bucureștiului la Capitală Europeană a Culturii 2021? A mai existat deja o asemenea inițiativă sau este prima oară când se ia în discuție o strategie culturală?
Ioana Tamaş: Este prima dată când o strategie culturală se conturează, se supune consultării publice și se avansează în raport cu orașul București. Noutatea constă nu numai în faptul că ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, lansează acest demers, însă și în aceea că inițiativa vizează o perioadă pe termen lung (10 ani). Vorbim despre o provocare în raport cu sfera culturală a orașului, fiind pentru prima dată când politicile culturale pătrund în agenda de priorități a autorităților publice locale din România, ceea ce face ca echipele care s-au implicat în acest demers să se angajeze într-un adevărat act de pionierat.
Interesul pentru politici și strategii culturale a fost declanșat de faptul că în aprilie 2014, printr-o decizie a Parlamentului European și a Consiliului, regulamentul de cadidatură a unui oraș la titlul de Capitală Europeană a Culturii s-a schimbat. Începând cu anul 2020, orașele candidate sunt obligate să integreze programul proiectat pentru anul Capitală Europeană a Culturii într-o strategie culturală pe termen lung, prin care să asigure un impact sustenabil pe plan economic, social și cultural.
Pentru anul 2021, România și Grecia sunt țările desemnate să dețină acest titlu. Orice oraș din România și Grecia, dacă dorește să se înscrie în competiția pentru câștigarea titlului, este constrâns, prin noul regulament, să conceapă propunerea de programare în coordonare cu o strategie culturală pe termen lung.
Igloo: Dacă ar fi să alegeți trei mesaje/direcții semnificative ale strategiei culturale, acestea ar fi:
Ioana Tamaş: Procesul inițierii, dezvoltării și realizării strategiei culturale a orașului București este asumat ca demers de ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti și reprezintă în sine un proces pe termen lung, inclusiv participativ și adaptat nevoilor sectorului și sistemului cultural al orașului, văzut ca un ecosistem și ca o metropolă a Europei.
În perioada iulie 2014 – ianuarie 2015, o primă formă a strategiei culturale a fost elaborată de un consorțiu de organizații non-guvernamentale, coordonate de Asociația PostModernism Museum (din consorțiu au făcut parte Modernism.ro, Formare Culturală, Asociaţia Oricum, Asociaţia Operatorilor Culturali din România). Acest prim document, intitulat „Strategia culturală și creativă a Bucureștiului 2015-2025”, se poziționează ca un punct de pornire pentru ceea ce va deveni, cu drepturi depline, strategia culturală a orașului. „Strategia culturală și creativă a Bucureștiului 2015-2025” oferă o foarte generoasă diagnoză a 11 domenii culturale și creative la nivelul capitalei și propune un set de măsuri pentru următorii 10 ani, identificat în material ca „Efectul domino”.
Trei dintre direcțiile semnificative ale strategiei culturale, în forma sa de lucru, mizează pe o descentralizare și democratizare a artelor prin acces, bazat pe competiție, la spațiile culturale existente, posibilitatea unei finanțări și planificări culturale pe termen lung, dar și o mobilitate crescută a artiștilor. Toate acestea, în schimb, se află încă într-un stadiu de lucru. Pentru a desemna și agrea asupra direcțiilor finale pe care strategia culturală a Bucureștiului le va propune, mai sunt de parcurs câteva etape importante: consultarea constantă a principalilor actori culturali institutionali și independenți, lansarea unor studii și a unui demers de cercetare riguroasă pentru a avea date solide în luarea deciziilor strategice.
Formularea strategiei culturale pe termen lung a unui oraș necesită o foarte solidă și echilibrată fundamentare. Bucureștiul este un oraș complex și complicat. Lipsa oricărei optici și documentări de politici culturale în România, nu numai în București sau în oricare alt oraș înscris în competiția de Capitală Europeană a Culturii 2021, face ca întreg acest proces să pornească de la o bază extrem de modestă.
Cu excepția câtorva studii realizate în ultimii 10 ani de către fostul Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii (înființat în 2005 și transformat în 2013 în Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală), Bucureștiul și, în general, România nu dispun de date solide, cantitative și calitative deopotrivă, pentru a contura un efort de politici culturale pe termen lung. Mai mult, constrângerea noului regulament de candidatură la titlul de Capitală Europeană a Culturii vine, cel puțin în România, pe un fond de absență endemica a exercițiului de politică culturală, care, fără angajamentul și susținerea celor mai importanți stakeholderi, nu poate fi nici asumată, nici implementată la nivelul propus.
În concluzie, direcțiile cele mai importante pe care procesul de formulare a strategiei culturale pe termen lung la nivelul Bucureștiului le propune constau în dimensiunea consultativă pe care acest demers și-l asumă, în optica de fundamentare prin studii pertinente și profesioniști angajați (ceea ce în engleză s-ar numi „evidence based policies”) și în ambiția de a fi un document conjugat cu toate celelalte viziuni strategice prezente la nivelul capitalei (Conceptul strategic 2035 și PIDU – Planul Integrat de Dezvoltare Urbană).
Igloo: Cum se vor putea implica, concret, cetățenii și societatea civilă în dezvoltarea dar și în implementarea strategiei culturale?
Ioana Tamaş: Pentru această etapă a dezvoltării strategiei culturale, invităm artiștii, profesioniștii din sectorul cultural, societatea civilă, publicul, autoritățile publice centrale și locale să intre pe siteul ARCUB, www.arcub.ro, să descarce strategia în prima sa formă elaborată de Asociaţia PostModernism Museum și să ne trimită observațiile și sugestiile lor până pe 1 iunie 2015.
De asemenea, oricând, cei interesați pot intra în dialog cu echipa care coordonează formularea strategiei culturale pe adresa de e-mail strategie@arcub.ro.
Suntem absolut bucuroși și interesați să angajăm cât mai multe experiențe în acest efort curajos și ambițios în care ARCUB s-a angajat.
Igloo: Cum se va concretiza strategia culturală a Bucureștiului, indiferent dacă acesta va fi sau nu Capitală Europeana în 2021?
Ioana Tamaş: Este pentru prima dată când orașele din România își propun să dezvolte strategii culturale pe termen lung. Conform regulamentului menționat mai sus, strategiile culturale ale orașelor candidate trebuie să fie gândite pentru ambele situații: cea în care se va câștiga titlul de Capitală Europeană a Culturii și cea în care nu se va câștiga.
Spre deosebire de candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, strategiile culturale pe termen lung nu se supun niciunei competiții. Rolul lor nu este acela de a propulsa un anume oraș în defavoarea celorlalte. Dimpotrivă, strategia culturală pe termen lung este orientată spre beneficiile pe termen lung ale orașului respectiv: crearea unui mediu care să rețină și să atragă talente, îmbunătățirea condițiilor de viață ale locuitorilor, stimularea economiei cu ajutorul acestui instrument puternic și delicat numit cultură, întărirea actul democratic, identificarea și stimularea potențialului de dezvoltare a orașului, rezolvarea problemelor astfel încât, la o decadă distanță, orașul să cunoască evoluția dorită și anticipată de toți cei care îl locuiesc.
Indiferent de rezultatele competiției pentru obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii, orașele din România vor avea numai de câștigat sub stimulul formulării strategiilor culturale pe termen lung.
Este un moment în care toate agendele se canalizează spre corecta înțelegere a dinamicilor creative, spre potențialul de dezvoltare a orașului, spre rezolvarea cât mai multor probleme care complică viața celor care populează orașele, iar interesul real și investiția de resurse la o asemenea amploare nu poate genera, în timp, decât impact pozitiv.