Sub semnul legendei: Mănăstirea Arbore

4 februarie 2026

Sub semnul legendei: Mănăstirea Arbore

TEXT: Manuela Zipiși FOTO: Shutterstock

Nu încape îndoială că orice portret al Bucovinei, chiar și un crochiu, cum este cercul nostru călător, nu ar fi complet fără îndemnul de a descoperi frumoasele biserici și mănăstiri. Cu siluetele lor zvelte și elegante, multe chiar inedite pentru arhitectura vremii, și cu picturile murale deosebite – mai ales cele exterioare –, aceste lăcașuri de cult nu încetează să fascineze călători din toate zările. Având în vedere că Voroneț, Putna sau Humor sunt deja nume sonore pe harta mănăstirilor zonei, am ales să ne oprim atenția asupra unei mici bijuterii – Mănăstirea Arbore, aflată în localitatea cu același nume din județul Suceava.

Povestea lăcașului de pe valea râului Solca, al cărui hram este „Sfântul Ioan Botezătorul”, se leagă de cea a boierului Luca Arbore, nepotul lui Ștefan cel Mare, care ridica, pe lângă un domeniu pentru familia lui, și biserica (secolul XVI). Hramul ales se va dovedi premonitoriu pentru soarta ctitorului, având în vedere că boierului i se taie capul din cauza refuzului de a renunța la religia sa. Este înmormântat în biserică, iar baldachinul din piatră sub care se află mormântul său este sculptat în stil gotic.

Construită utilizând materiale locale (cărămidă și piatră), biserica are un plan dreptunghiular la exterior și fals trilobat la interior, având o formă inedită pentru perioada respectivă. Ca stil, avem un mix de arhitectură moldovenească, cu trăsături post-romanice și gotice și remarcăm absența turlelor, firească în cazul bisericilor de dimensiuni medii ridicate de boieri.

Frescele exterioare au fost realizate de către meșterul Dragoș Coman din Iași, în stil bizantin, cu detalii renascentiste și marchează un debut al stilului moldovenesc preluat ulterior și de alte biserici. Unicitatea acestora este dată de fundalul verde și de combinațiile de culori în care sunt zugrăvite scene precum Asediul Constantinopolului, drumul magilor, reprezentarea Fecioarei Maria etc.

Biserica se bucură și de o acustică deosebită datorată, conform legendei, unor sticle cu nisip așezate în pereți care asigură un ecou amplu. Timpul nu a fost blând cu Mănăstirea Arbore, aceasta ființând vreo 100 de ani fără acoperiș, iar pictura a fost la rândul ei deteriorată dar, din fericire, nu s-a întâmplat nimic suficient de grav cât să îi știrbească iremediabil frumusețea. Legenda spune că nici măcar rădăcinile copacilor care au crescut pe biserică nu i-au afectat prea mult bolțile. Din 1993 mănăstirea a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, iar dacă ajungeți vara în zonă, hramul comunei se sărbătorește pe 29 august.

Nu putem cutreiera prin Bucovina fără a aminti și câteva alte atracții ale zonei. Pe lista bisericilor și mănăstirilor demne de vizitat se află: Mănăstirea Arbore, Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Pârtești, sau cea de la Botoșana. Centrul de Ceamică Neagră din Marginea vă va oferi prilejul unei incursiuni în tainele vechiului meșteșug al ceramicii negre specifice culturii geto-dacice Horodiștea-Florești. Cât despre Herghelia din Rădăuți sau Herghelia Lucina, înființată în 1856, acestea sunt mărturia unei alte tradiții locale, creșterea cailor huțuli.