TEXT: Anda Zota FOTO: Arthur Țințu Cu considerație față de tehnicile și materialele tradiționale și cu adăugiri contemporane care țin cont de tradiție, reabilitarea clădirii Ambasadei Slovaciei dovedește o intervenție de reabilitare coerentă, corectă, care revalorizează patrimoniul bucureștean. Clădirea a fost construită între 1923-1926, cu vizibile
Anterioară Următoare ARHITECTURĂ: Răzvan Bârsan + Partners TEXT: Cristian Brăcăcescu FOTO: Anatol StrunăDupă ce o jumătate de veac a purtat numele Anei Ipătescu – personaj episodic și controversat al Revoluției de la 1848 – bulevardul Lascăr Catargiu și-a reluat numele anterior. Care nici acela nu figurează în
Anterioară Următoare ARHITECTURĂ: BAUKUNST DGTEXT: Cristian Brăcăcescu FOTO: Arthur Țințu Pe vremea când vocabula mahala nu avea conotații peiorative, ci desemna simplu un grup de case ai căror locatari erau enoriașii bisericii omonime, mahalaua Negustori avea rădăcini trainic înfipte în mijlocul orașului. Nu era chiar inima târgului,
Vila Constantin Bușilă, str. Rabat nr. 1 Detaliu – intrarea principală, fațada din str. Rabat Vedere din fosta sufragerie către terasă și grădină Mobilierul original păstrat în biroul-bibliotecă Anterioară Următoare ARHITECTURĂ: ICON STUDIO DE ARHITECTURĂ TEXT: Cristian Brăcăcescu FOTO: Andrei Mărgulescu Personalitatea inginerului Constantin Bușilă nu se bucură de o notorietate
Schimbătoare sunt locurile, schimbători sunt și oamenii, pe aceste maluri ale Dâmboviței, care și ea s-a arătat a fi mult schimbătoare. La 1568, când Alexandru II Mircea a început a ridica mănăstirea cu hramul Sfânta Troiță, „din jos de cetatea Bucureștilor”, locul era o colină
Întrebați de adresă, puțini bucureșteni ar ști s-o caute de partea cealaltă a bulevardului Magheru (inițial: Tache Ionescu). O singură casă a mai rămas acolo din vechea stradă Arthur Verona, la intersecția cu strada Golescu. Pe la 1900, când a fost construită, străzile se numeau