TEXT: Ioana Iancu FOTO: Cosmin Dragomir Conacul – alcătuit din casă și acareturi anvizajate încă din anul 1836 de Ecaterina Styrcea Vâlceanca, filantropist – reprezintă „Casa spirituală a familiei Styrcea”. Ideea de a restitui comunității conacul Styrcea* a convocat proiectul de renovare și reamenajare semnat de
TEXT: Cristian Brăcăcescu FOTO: Arthur Țințu Acum o sută de ani, Câmpulungul se mândrea, pe lângă vestigiile primei cetăți de scaun a țării, cu arhitectura modernă a clădirilor publice și a reședințelor private, între care și vila Golescu. Fiu al revoluționarului pașoptist Alecu Golescu-Arăpilă și absolvent
TEXT: Cristian Brăcăcescu FOTO: Vlad PătruParafrazându-i pe cronicarii moldavi și valahi, ale căror istorii purced de la „a doua descălecare” (prima fiind, evident, cucerirea romană a Daciei), se poate vorbi, în zilele noastre, de o a doua descălecare a sașilor în Transilvania. Fenomenul e bine
Vara la igloo înseamnă călătorii, pauze lungi de lectură, povești #degustbun, locuri mai puțin umblate, drumuri de deal și munte spre destinații discrete, ce aduc laolaltă pasiunea pentru arhitectura vernaculară, grija pentru natură și confortul contemporan, departe de freamătul orașului, aproape de freamătul pădurii. Așa
Satul Cobor este un punct terminus. Șoseaua care îl leagă cu restul lumii prin Ticușu Vechi și Comăna se oprește aici. Jur-împrejur, cât cuprinzi cu privirea, vezi doar un ocean de pajiști înflorite, vegheate de verdele tăcut al pădurilor de stejari. Este una dintre puținele
Mălâncrav este un sat mărunt și fără pretenții, în care se petrec lucruri demne de luat în seamă. E unul dintre locurile în care strădania de peste două decenii a Fundației Mihai Eminescu Trust de a valorifica patrimoniul istoric și de a reînvia meșteșugurile tradiționale
Acum o sută de ani, Câmpulungul se mândrea, pe lângă vestigiile primei cetăți de scaun a țării, cu arhitectura modernă a clădirilor publice și a reședințelor private, între care și vila Golescu. Fiu al revoluționarului pașoptist Alecu Golescu-Arăpilă și absolvent al Facultății de Ape și Păduri
Povestea – mai veche și mai nouă – a casei e scrisă mai degrabă în zidurile și alcătuirea ei, decât în acte. Aflată în zona centrală a satului, a cărei parcelare se păstrează din secolul 13, a aparținut unor coloniști sași, însă de cel puțin
Mutarea caselor vechi de lemn în muzee, întru dăinuirea arhitecturii tradiționale, a fost inițiată de etnograful Romulus Vuia în 1929, când a fondat la Cluj primul muzeu al satului românesc. După 90 de ani, această practică, devenită uzuală, capătă o nouă dimensiune. Din inițiativă privată