De mai mulți ani, o rumoare se aude dinspre conacul Neamțu din satul Olari, amintind vag de timpul în care muzica și voia bună făceau locul să vibreze. Și deși clădirea se așază departe de drumurile principale, de trasee interurbane și culturale care să o
Oteteleșanu, cel cu terasa? Cam atât știu – cei puțini, care știu – despre Ion Oteteleșanu (1795-1876), deputat în Obșteasca Adunare și în Divanul Ad-Hoc, candidat păgubos la domnie, ministru, director al Teatrului Național, francmason, filatelist, mecena al Academiei, ctitor și mare filantrop. E urmașul
Atelierele de Educaţie pentru Patrimoniu fac parte din a doua etapă a proiectului „Zilele Casei Enescu – explorări și exerciții cultural-muzicale” la Casa lui George Enescu de la Mihăileni, judeţul Botoşani. Ele se vor desfăşura între 14 – 22 august 2020 după următorul calendar: 14 aug
În primele zile din luna iulie Fundaţia Pro Patrimonio a pornit energic activitatea de cercetare şi cartare a meşteşugurilor şi meşteşugarilor din jurul Casei lui George Enescu de la Mihăileni în cadrul proiectului „Zilele Casei Enescu - explorări și exerciții cultural-muzicale”. După 7 ani de la
Într-o din ce în ce mai armonioasă întâlnire a gastronomiei cu designul de interior sub auspiciile noii bucătării românești, ne încântă noul proiect al echipei Yellow Office, amenajarea restaurantului bucureștean Kané, unde tradiționalul ingredientelor, tehnicilor și meșteșugului devine prilej de voie bună contemporană. Una dintre străzile
Primăria Sectorului 1 a Municipiului București, prin Centrul Cultural al Sectorului 1, în colaborare cu Academia Română, organizează în data de 16 iulie 2020, începând cu orele 11.00, în Aula Bibliotecii Academiei Române, din Calea Victoriei 125, simpozionul „Un patrimoniu pentru generații”, proiect cultural care
Acum o sută de ani, Câmpulungul se mândrea, pe lângă vestigiile primei cetăți de scaun a țării, cu arhitectura modernă a clădirilor publice și a reședințelor private, între care și vila Golescu. Fiu al revoluționarului pașoptist Alecu Golescu-Arăpilă și absolvent al Facultății de Ape și Păduri
Avântul tehnologic și economic din ultimele decenii a adus lucruri bune, dar are un impact major asupra ecosistemelor naturale. În aceste condiții, laorigini propune reconectarea cu natura și implementarea unui model de dezvoltare durabilă, prietenos cu mediul și face un apel la studenții arhitecți, urbaniști și cei de la
În 2004, a început exodul românilor spre Italia și Spania. Nu a fost însă întotdeauna în această direcție. Meșteri italieni au contribuit la arhitectura Bucureștiului din secolul al XIX-lea, iar în perioda interbelică arhitectul Victor Asquini a contribuit cu numeroase edificii, dar și lucrări teoretice