The Pure Hotel, Frankfurt
Hotelurile tip business sunt cele care domină peisajul hotelier al capitalei financiare a Germaniei. Sectorul privat din domeniu este compus în bună măsură doar din unităţi de cazare individuale, de genul pensiunilor şi al caselor de oaspeţi, şi sunt grupate în jurul gării principale. În acest peisaj, „The Pure” surprinde şi exprimă spiritul cosmopolit al oraşului. Prin reîntoarcerea la minimalismul specific anilor ’90, designul hotelului va provoca reacţii extreme, de dezaprobare sau de laudă, de la oaspeţii care îi vor trece pragul.
Oricare ar fi reacţiile, se poate spune că proprietarii, Micky Rosen şi Alex Urseanu, au mizat pe experienţa acumulată cu celelalte trei hoteluri pe care le mai deţin în oraş. Speculând o lipsă în oferta de piaţă, au creat acest spaţiu alternativ.
Fosta fabrică de textile a fost transformată într-un hotel cu 50 de camere şi pensiune completă. Interiorul purist este soluţia aleasă de designerul Oana Rosen, soţia unuia dintre patroni. Lobby-ul este un spaţiu minimalist, cu linii simple, marmură albă de Thassos, mari suprafeţe plane, oglinzi şi draperii. Schema de culoare monocromă este întreruptă de accentele verzi ale vegetaţiei, de ornamente de porţelan şi, în primul rând, de sistemul de iluminare. Lumina şi muzica sunt ingrediente-cheie pentru atmosfera şi experienţa pe care The Pure ni le propun. Lumina în continuă transformare şi muzica variată schimbă ambianţa de la zi la noapte. Living room-ul, chiar dacă cuprinde un lobby, un restaurant, un bar şi un lounge, este un spaţiu unitar. Folosirea culorilor deschise şi a materialelor uşoare, ca pielea albă sau mai sus pomenita marmură de Thassos, fac ca structura să nu fie altceva decât un fundal, accentul căzând întotdeauna pe activităţile ce se desfăşoară în interior.
Ideea de spaţiu nelimitat se regăseşte şi în camerele de oaspeţi. Ca o binevenită pauză de la puritatea albului, acestea au parchetul din lemn de stejar cu nuanţe închise. Acelaşi material a fost folosit în combinaţie cu sticla la realizarea întregului mobilier. Atrage atenţia planşeul paturilor, care conţine casete acoperite cu piele albă. În aceeaşi idee a confortului şi fastului, mânerele uşilor şi ale sertarelor sunt acoperite la rândul lor cu piele. Televizoarele cu ecran LCD pot accesa direct o bibliotecă digitală de muzică şi filme.
Curtea interioară a hotelului, aşa-numita patio, este o extensie a acestui ambient interactiv. Pavat cu lemn, mobilat cu lumânări de mari dimensiuni şi decorat cu suprafeţe vegetale, acest spaţiu poate fi închis iarna cu o copertină de pânză. Curtea este delimitată de clădiri de birouri, astfel că poluarea fonică nu este o problemă.
Forma şi funcţia hotelului sunt atât clare, cât şi concise, iar stilul este simplu şi direct. Nu se încearcă ilustrarea unui concept, sau orice altceva de acest fel, ci doar crearea unui plăcut loc de popas. Se preferă claritatea şi esenţialul în dauna accesoriului inutil, designul şi conceptul rămânând fidele numelui.