Trunchiuri, vreascuri, frunze
PĂDURE – COPAC – SEVĂ – VEGETAL – VIAŢĂ – TRUNCHI – COROANĂ – VREASC – INEL – NATURAL – LOCUIRE – FRUNZE – COVOR – LUMINĂ – VARF – BAZĂ – UMBRĂ – OM – REPETABIL – ALEATORIU – DINAMIC – STABIL – SUFLET: sunt frânturi din algoritmul ce se zbate să-şi stabilească ipoteza şi concluzia în mintea arhitectului unei locuinţe în pădure.
Forma casei reia aşezarea aleatorie a trei vreascuri scăpate din mână, căzute unul peste altul pe covorul de frunze sau poate adunate pentru a face focul. Compoziţia formală rămâne în zona aleatorului, dar nu în lipsa ADN-ului ce conţine informaţiile pentru creşterea şi adiţia volumelor. Copacul, creanga, vreascul şi mai ales lemnul, cu materialitatea lui, se vor menţine ca elemente generatoare în tot ceea ce va exprima locuinţa formal, dar şi tactil.
Încercând să prindă cât mai multe unghiuri de vedere asupra pădurii, să profite cât mai mult de aşezarea între trunchiurile zvelte şi în acelaşi timp să le ocolească, protejându-le, construcţia se răspândeşte în teren pentru a se reîntregi apoi în jurul scării interioare, permanent cu atenţia încordată asupra naturii.
Decupat din teren cu ajutorul zidurilor de sprijin, volumul construit se detaşează de sol lăsându-şi aparenţi stâlpii structurali din beton şi acoperind platforma de garaj. Asemenea coroanei arborelui ce se înalţă către soare, nivelurile casei sunt frunze suprapuse, platforme plutitoare ce se deschid progresiv, de jos în sus, în terase tot mai expuse către lumină, aşezare ce permite îndepărtarea spaţiilor principale de locuit de nivelul terenului, inevitabil umbrit. Fiecare zonă de locuit se deschide în mod obligatoriu direct către pădure, iar accesul este mediat de o terasă deschisă ori acoperită sau de o logie.
Funcţional, spaţiile locuinţei sunt grupate în zone uşor identificabile volumetric ce se agaţă întotdeauna de trunchi – golul vertical pe înălţime, de trei etaje, în care e suspendată scara interioară. Astfel, scara este elementul funcţional central în jurul căruia zonele de locuire se ordonează, se separă şi se regrupează pe jumătatea înălţimii lor, pe criterii ierarhice, şi, de asemenea, elementul ce dictează diagonalele faţadei. În volumul aşezat direct pe sol sunt cuprinse spaţiile tehnice şi o garsonieră destinată personalului de întreţinere. Volumul intermediar conţine trei zone distincte: zona principală de zi cu bucătarie, dining şi living, un dormitor de oaspeţi si un studio cuprinzând birou, dormitor, dressing şi baie. În volumul superior regăsim două zone distincte, decalate şi ele de scară: un dormitor cu baie şi dormitorul matrimonial cu baie şi dressing proprii.
Anvelopanta, în zona spaţiilor principale de zi, este o imagine 2D a pădurii surprinsă într-un cadru de la mijloc în jos: alternanţă de plinuri placate cu lemn şi panouri de sticlă ce permit peisajului să intre în viaţa casei. Zonele de noapte şi spaţiile secundare au ferestre la partea de sus, ceea ce permite o luminare şi ventilare plăcute, fără impuneri asupra mobilării.
Suprafeţele orizontale exterioare au o pondere notabilă în totalul construit-procent rezultat din căutarea înglobării pădurii şi luminii în viaţa zilnică şi sunt în cele mai multe cazuri neacoperite, profitând de pe urma copertinei vii formate de coroanele arborilor. Materialitatea lor trebuia să răspundă atât criteriilor arhitecturale, cât şi celor legate de o întreţinere uşoară, iar alegerea travertinului Philadelphia în combinaţie cu lemnul reprezintă soluţia aleasă, reluând tonurile cromatice ale frunzelor uscate ce se aştern necontenit peste casă toamna. Balustradele de sticlă ale teraselor şi balcoanelor susţin atât deschiderea către pădure, cât şi integritatea vizuală a liniilor volumetrice majore.
Într-un sit atât de ofertant şi expresiv, arhitectul s-a găsit în ipostaza delicată a negocierii strigătului interior, repetitiv şi obsedant: CONSTRUIT, CASĂ, VOLUM cu liniştea dominatoare a pădurii ce îşi învăluie şi ocroteşte ecosistemul. Rezoluţia e o şoaptă. Tonalitatea e importantă, căci conţinutul nu poate fi alterat – e totuşi o locuinţă a secolului 21.