Agricultură urbană. Un pas important către comunități sustenabile
Creşterea necontrolată a populaţiei şi urbanizarea tot mai accelerată la nivel global au adus în centrul dezbaterilor internaţionale o problemă majoră a contemporaneităţii: cum putem asigura pe viitor securitatea alimentară?
Nevoile de hrană ale celor peste 7 miliarde de oameni ai planetei provoacă efecte dezastruoase asupra mediului înconjurător, de la poluare la pierderi de habitat. Ariile naturale sunt în continuă scădere, pe de o parte din cauza extinderii teritoriilor locuite şi, pe de alta, din pricina amenajării de noi terenuri agricole.
Cum ar fi însă dacă legumele şi fructele ar fi cultivate în mijlocul spaţiilor urbane, prin eficientizarea suprafeţelor construite şi implementarea unor soluţii creative, la îndemână şi ecologice?
Conceptul de „agricultură urbană” începe să câştige tot mai mult teren în ţările occidentale, avantajele producerii hranei pe plan local fiind din ce în ce mai apreciate. Agricultura apropiată de locul în care trăim elimină nevoia transportului pe distanţe lungi, reducând astfel costurile şi minimizând impactul nociv asupra mediului, dar oferă şi oportunitatea achiziţionării unor produse cât se poate de proaspete. Mai mult, iniţiativele de grădinărit urban aduc un plus de spaţiu verde, cu toate efectele benefice asociate.
Grădinile amenajate în oraşe, mai cu seamă cele deschise pentru comunitatea locală, devin un bun prilej pentru relaxare, socializare şi, nu în ultimul rând, pentru regăsirea naturii în mijlocul aglomerării urbane. Însă atunci când acestea depăşesc limita unor acoperişuri sau a suprafeţelor restrânse din faţa blocurilor şi urmăresc regenerarea unor situri industriale spre exemplu, de regulă în parteneriat public-privat, efectele pot fi impresionante, de la cele ecologice, la cele economice şi sociale. Deşi terenurile libere din mijlocul oraşelor sunt extrem de costisitoare, iar şansele ca solul să fie poluat sunt foarte ridicate, găsirea tehnologiilor potrivite, implicarea comunităţii, atragerea investitorilor şi mobilizarea administraţiei ar putea schimba semnificativ peisajul urban, într-unul populat de grădini de legume la înălţime, pe acoperişuri, dar şi la nivelul străzii, pe fâşiile rămase neacoperite de asfalt. Astfel de iniţiative nu au ocolit nici România. Deşi sunt destul de recente şi încă puţine, organizatorii au planuri mari şi o activitate care numără deja câteva succese. Am ales să prezentăm trei dintre asociaţiile implicate în proiecte de grădinărit urban, una din Bucureşti şi două din Cluj-Napoca: Asociaţia „România în tranziţie” cu proiectul „Grădini urbane comunitare”, Asociaţia „Colectiv A” cu proiectul „La Terenuri – Spaţiu comun în Mănăştur” şi Asociaţia „Efectul fluture” cu proiectul „Grădina fluture”. Nu închei însă fără a menţiona standul României la Congresul UIA Durban 2014, conceput de Alexandru Fleşeriu, Iulia Hurducaş şi Eszter Péter, a cărui temă „Urban Food Stories” a adus o importantă contribuţie la popularizarea conceptului de agricultură urbană şi pe meleaguri autohtone.
Asociația „România în Tranziție“
_________
Iniţiat la începutul anului 2014, proiectul Grădini Urbane Comunitare este o iniţiativă a Asociaţiei „România în Tranziţie“, membră a mişcării internaţionale Transition Network. Acesta urmăreşte organizarea unor oaze de verdeaţă în mijlocul Bucureştiului, în locaţii precum terasa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti, terenul aferent Bisericii Sfânta Treime Dudeşti, Parcul Tineretului, precum şi amenajarea unor grădini pe blocuri, astfel încât locatarii să poată beneficia de propriile legume şi de un spaţiu de relaxare.
În noul an, asociaţia şi-a propus să finalizeze amenajarea grădinii de pe terasa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti cu plante anuale şi perene. Grădina va cuprinde peste 100 de specii de plante, de la mici arbori (de vişin, cireş, rodiu, corcoduş şi salcâm) la arbuşti (cătină, zmeur, liliac), căpşuni, plante aromatice (cimbru, maghiran, busuioc, salvie, lavandă), plante medicinale (gălbenele, mentă, patlagină, muşeţel), legume (roşii, ardei, dovlecei, cartofi) şi flori (petunii, crăiţe, zorele, Mâna Maicii Domnului). Acest prim proiect se vrea a fi unul educativ şi demonstrativ, care dă startul unei mobilizări la scară mare. În continuare este plănuită realizarea unei grădini mobile cu plante aromatice şi legume prietene, cu acelaşi scop educativ, alături de crearea unui compost comunitar ce ar permite producerea de fertilizator natural prin reciclarea deşeurilor menajare biodegradabile. Nu în ultimul rând, pe lista de priorităţi a asociaţiei pentru anul 2015 se află realizarea unui ecosistem multietajat pe terasa Casei Poporului. http://gradiniurbanecomunitare.intranzitie.org/
Asociația „Colectiv A“
_________
„La Terenuri – Spaţiu comun în Mănăştur” este o iniţiativă a Asociaţiei „Colectiv A“, care a început în 2012 ca o intervenţie culturală, dar s-a transformat rapid într-o iniţiativă care promovează participarea colectivă pentru întreţinerea şi protejarea uneia dintre puţinele zone verzi rămase în cel mai populat cartier al Clujului, Mănăştur. Încă de la început, unul dintre elementele specifice acestui cartier au fost grădinile urbane create de locuitorii din zonă în urmă cu 30 de ani.
În ultimii 5 ani autorităţile au redus treptat din numărul lor, grădinile rămase fiind şi ele ameninţate cu dispariţia de noul plan urbanistic general al oraşului. Prin iniţiativa „La Terenuri“ spaţiul verde a fost readus la viaţă, unul dintre elementele centrale ale locului fiind grădina comunitară urbană creată pe locul vechilor grădini de echipa proiectului împreună cu copiii şi grădinarii din Mănăştur. Aceasta reprezintă o punte de legătură între iniţiativă şi comunitatea de grădinari, între generaţia tânără şi cei mai în vârstă. În fiecare primăvară, aici au loc schimburi de seminţe tradiţionale şi de răsaduri. De asemenea, există un schimb constant de experienţă şi îndeletniciri. De-a lungul anului sunt organizate ateliere de grădinărit cu copiii din zonă, unde aceştia învaţă cum se cultivă legumele şi florile şi cum se îngrijeşte o grădină folosind tehnici de permacultură şi grădinărit urban. Toamna sunt organizate ateliere de gătit cu legume din grădini şi de la agricultorii clujeni. 2015 vine cu planuri de extindere şi reamenajare a grădinii, de continuare a lucrului cu copiii şi organizare de ateliere care să promoveze grădinăritul urban comunitar, precum şi continuarea grădinii din şcoala parteneră. www.colectiva.ro
Asociația „Efectul Fluture“
_________
În 2013, cu spirjinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, Asociaţia „Efectul Fluture“ a pus bazele primului spaţiu din Cluj Napoca dedicat activităţilor de grădinărit urban. Proiectul a căutat să creeze contextul dezvoltării unor grădini urbane ca oportunitate de implicare a cetăţenilor în viaţa comunităţii, adresându-se tinerilor din mediul asociativ, autorităţilor locale şi publicului larg. Lucrările de amenajare a grădinii de 220 mp de pe acoperişul Fabricii de Pensule au vizat în primul rând amplasarea de membrane hidro-izolatoare pe întreaga suprafaţă a terasei, iniţial învelită cu bitum, şi acoperirea integrală a acestora cu pământ fertil.
Ulterior a fost construită o potecă din europaleţi şi jardiniere din lemn, în care au fost plantate legume, fructe şi flori începând cu primăvara anului 2014. Selecţia plantelor a fost gândită în spiritul grădinilor româneşti, încercându-se astfel infuzarea acestui specific cu un parfum tradiţional de roşii şi busuioc. Pentru a nu pune prea mare presiune pe structura de rezistenţă a clădirii, spaţiul central a fost prevăzut cu o structură înierbată, înconjurată de o alee de lemn. Conceput astfel încât pe lângă grădinărit, să poată găzdui şi alte activităţi precum proiecţii de film, vernisaje şi ateliere, acoperişul verde a fost prevăzut cu stâlpi multifuncţionali. Propunându-şi să încurajeze înmulţirea acestor grădini urbane, proiectul demonstrativ a fost însoţit de un ghid de grădinărit urban cu sfaturi practice, precum şi de sesiuni de informare şi advocacy pentru susţinerea grădinăritului urban prin politici publice. www.efectulfluture.ro