Unitate prin fragmentare. Point Theatre
Teatrele independente, asemenea oraşului Bucureşti, obţin unitate prin fragmentare. Se aşază în spaţii cu personalitate, definesc locuri, învie amintiri şi difuzează reactivat noţiunea de spectacol în şi pentru comunitate. Acesta este şi cazul POINT.
Proiectul arhitectural se desfăşoară în interiorul unei clădiri vechi de început de secol, clădire ce a fost restaurată, consolidată, mansardată şi extinsă în prealabil după proiectul arh. Tudor Ciocanescu (Architecture United). Spaţiul reconfigurat cuprinde trei niveluri: subsol, parter şi mansardă. În plus, casa dispune de o curte îngustă şi lungă, desfăşurată pe două laturi ale clădirii. Clădirea adăposteşte un teatru independent pe nume POINT THEATRE.
Pornind de la ideea de pixel, punct (POINT) ca unitate de măsură, arhitecţii echipei Lama Arhitectura au generat o serie de obiecte modulabile şi multifuncţionale.
Acestea îmbracă şi unifică vizual întreg spaţiul, separând şi conturând în acelaşi timp zone distincte. Şi aici unitatea prin fragmentare este nu doar strategia compoziţională, ci şi atitudinea care generează promenada arhitecturală şi elementele de sprijin ale privirii. Parterul clădirii funcţionează multivalent atât ca foyer, cât şi ca spaţiu pentru diverse evenimente culturale, subsolul are rolul de bar/club şi uneori este folosit ca sală de spectacol pentru unele piese neconvenţionale, iar în mansardă este teatrul propriu-zis. Spaţiul de sus dispune şi de o mică terasă acoperită. Curtea se defineşte ca o extensie a foyerului, devenind zonă exterioară pentru spectacolele desfăşurate în anotimpurile calde. Curtea îmbrăţişează casa pe două laturi şi, împreună cu bolta de iederă şi coroanele arborilor plantaţi de-a lungul banchetei, asigură protecţie şi umbrire.
Ansamblul construit şi neconstruit păstrează caracterul şi şarmul aşezării caselor în lung de lot, specific Bucureştiului de sfârşit de secol XIX. Biblioteca POINT este o bibliotecă modulabilă realizată din oţel beton şi cutii de placaj de mesteacăn, dispuse aleator, întocmai ca nişte pixeli. În ea se pot depozita cărţi, plante şi chiar pahare şi sticle atunci când biblioteca devine retrobar. Pe lângă rolul de depozitare, corpurile de bibliotecă acţionează şi asemenea unor pereţi separatori semiopaci, delimitând eficient zone. Aceste biblioteci se întorc diedric şi pe tavan, filtrând vizual cablurile şi tubulaturile necesare spaţiilor publice, iar cutiile lor de lemn încorporează în plan orizontal corpuri de iluminat sau boxe pentru muzică. Fotoliul POINT este un obiect multifuncţional din placaj de mesteacăn şi perne din burete tapiţat. Piesa aceasta de mobilier are funcţia principală de fotoliu de teatru, dar se poate transforma – printr-o simplă rotire – în masă, sau chiar noptieră. În zona mansardei, casa scării şi cabina actorilor au fost înglobate în două coji ondulate din tablă de oţel, care editează prin reinterpretare imaginea contemporană a două cortine de teatru ce încadrează scena. Din punct de vedere al finisajelor de bază, spaţiul interior a fost păstrat în ipostaza în care a fost găsit. La subsol şi în parter, pereţii cămăşuiţi cu beton şi plăcile de beton armat au fost lăsate aparente.
Nu în ultimul rând, calcanul din spatele clădirii, fiind foarte vizibil din strada Eremia Grigorescu, a fost oferit unor artişti cotemporani, Sweet Damage Crew, pentru o pictură murală devenită deja celebră în spaţiul urban bucureştean. Paradoxal, proiectul POINT THEATRE obţine unitate prin fragmentare. Onestitatea materialelor, structurilor şi instalaţiilor îmblânzite cu vegetaţie, liniile curbe ale compoziţiei majore şi detaliile de secol XIX, filtrele semi-transparente cărora li se adaugă jocurile de lumini şi umbre, tridimensionalitatea accentuată a volumelor şi caracterul urban se aglutinează în cadrul unui proiect de teatru neconvenţional, care surprinde prin armonizarea elementelor compuse.