Urbanfest sau Europa smart

De obicei, articolele scrise post-eveniment nu sunt prea interesante, ci mai degrabă plictisitoare şi, eventual, uşor triumfaliste. De înţeles, de altfel, atunci când totul iese atât de bine cât ne-a ieşit nouă (suntem modeşti, nu-i aşa?), dar nu am de gând să irosesc acest spaţiu cu aşa ceva, ci am să vă spun de ce un astfel de eveniment este nu doar util, ci şi necesar pentru Bucureşti şi România.

TEXT: arh. Teodor Frolu
FOTO: © Asociaţia „Ivan Patzaichin“

  Bucureştiul este de câţiva ani mult mai viu, mai vocal şi mai preocupat de ce i se întâmplă. Au început să apară iniţiative noi, curajoase, din afara politicului, care nu se rezumă la a propune teme, ci chiar vin cu soluţii pentru oraş. Când ARCUB a lansat iniţiativa Bucureşti – Capitală Europeană, a fost un val de scepticism care, încet, încet s-a transformat în sentimentul că un astfel de demers ar putea deveni elementul declanşator pentru o recuperare a oraşului de către locuitorii lui. Relaţia dintre locuitori şi oraş este esenţială pentru dezvoltarea unui spaţiu urban de valoare. Nu este doar un slogan de comunicare ce poate fi capturat politic în fraze de campanie. Fără instrumente de consultare şi de participare activă, oraşele moderne, aflate într-o continuă competiţie, nu au cum să se dezvolte corect. Teme precum colaborarea, dialogul, inovaţia şi diversitatea culturală au devenit obiective principale în orice strategie de dezvoltare europeană.

Este poate ceea ce dife­renţiază Europa de alte zone ale lumii. Programul Capitală Europeană, la fel ca şi UrbanFest sunt, practic, instrumente de activare a comunităţilor, de a crea noi mo­dele de management şi de colaborare la nivel local şi european. UrbanFest şi-a propus tocmai acest lucru, să fie un facilitator, o platformă care aduce în prim-plan preocupările comunităţii şi care oferă un spaţiu generos pentru trecerea în revistă a unor studii de caz, pentru stabilirea de parteneriate sau pentru identificarea de soluţii, instituţii şi programe de finaţare. Implicarea a trei instituţii europene încă de la început în organizarea festivalului a însemnat un semn clar al angajamentului Uniunii Europene pentru acest gen de abordare directă a comunităţii. DG Regio, DG Move şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România au dorit un eveniment deschis, accesibil tuturor celor interesaţi de proble­mele oraşului, precum şi o invitaţie către colaborare, între instituţii publice, societate civilă, administraţie locală şi investitori. Conferinţa Europeană anuală a DG Move „Sustainable mobility for everyone” a avut loc în acest an la Bucureşti şi a reprezentat lansarea UrbanFest 2015. Importanţa strategiilor de dezvoltare pe mobilitate este demonstrată de sumele impresionante alocate acestui domeniu pe următorii 5 ani, peste 300 de miliarde de euro. Cu alte cuvinte, mai mare decât datoria Greciei – asta ca să avem imaginea despre ce discută Europa astăzi şi ce s-ar putea face cu aceşti bani. La ce ne-a folosit această conferinţă? Vă recomand să vedeţi prezentarea dlui Moshe Hirsh din conferinţă, este elocventă şi foarte explicită (https://www.youtube.com/watch?v=4MeHS2t7Qvw).

Consultarea publică a fost coloana vertebrală a UrbanFest. Construit ca o platformă de networking, unde se pot încerca moduri noi de consultare şi activare publică, UrbanFest poate fi un eveniment anual care să a­du­că la un loc energiile pozitive ale oraşului, iniţiativele cetăţeneşti şi expertiza din zona administraţiei sau a mediului antreprenorial. Singura condiţie este ca toate acestea să se circumscrie conceptelor de dezvoltare urba­nă considerate prioritare la nivel european. Este ceea ce au făcut oraşe ca Londra sau München, care au ca prioritate sistemul in­tegrat de transport, în care bicicleta şi pie­tonii sunt prioritari, şi care primesc bani europeni pentru asta. Î

n prima zi de festival a fost lansată caravana „Peştişorul de aur”, administrată de Asociaţia „Ivan Patzaichin“ – Mila 23 şi ATU, o campanie de activare pe Dâmboviţa şi de colectare de opinii. Cetă­ţea­nul a fost pus în noua ipostază de utilizator al luciului de apă şi i s-a cerut să-şi asu­me rolul de vizionar pentru un râu altfel uitat. Recuperarea Dâmboviţei pentru oraş este o poveste veche, care însă a fost întotdeauna doar la nivelul de „ce ar fi dacă” în lumea arhitecţilor şi urbaniştilor. Aflată în administrarea Apelor Române (cu sediul regional la Piteşti), Dâmboviţa nu este nimic mai mult decât o lucrare hidrotehnică pentru această instituţie. În toată Europa, râurile ce traversează ma­rile aglomerări urbane sunt elemente-cheie de dezvoltare şi identitate locală, însă Dâmboviţa şi-a pierdut acest rol acum vreo 50 de ani şi nu şi l-a recuperat niciodată. Şi nici în acest moment nu avem nimic mai mult decât un plan de reabilitare hidro a sistemului de stăvilare în valoare de aproximativ 100 milioane de euro, de care nu ştie nimeni nimic mai mult. Nici măcar Primăria Capitalei, care dă autorizaţia de construcţie. Iată, deci, un prim succes al acestui festival: la UrbanFest s-au aşezat la aceeaşi masă Ministerul Mediului şi Apelor cu Primăria Municipiul Bucureşti şi au lansat propune­rea pentru un parteneriat pentru Dâmboviţa.

Tot la UrbanFest a pornit o iniţiativă a mai multor ONG-uri ce au creat o platformă informală de susţinere a conceptului „Dâmboviţa – râul inteligent”. Pornind de la o iniţiativă a lui Ivan Patzaichin de acum 3 ani, compania Space Syntax România a prezentat un prim draft de strategie de dezvoltare la Romanian Design Week 2014, bazându-se pe câteva studii de reabilitare urbană a râului cu vecinătăţile sale. Apoi s-au alăturat şi Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti şi Expert Forum. Acesta din urmă, sesizând valenţele de proiect integrat inovativ, care îl poate face eligibil pentru programul de investiţii Juncker, a început să dezvolte conceptul Centrala Grozăveşti – Grădina Botanică. Acesta ar putea deveni un proiect simbol pentru valoarea economică şi inovativă pe care o poate aduce un „smart river“ Bucureştiului. A intrat în joc şi ATU, aducând instrumentele şi expertiză de consultare publică acumulate prin programul URBOTECA. UAUIM, care elaborează PUG Bucureşti, a salutat această iniţiativă publi­că. Iată cum un concept validat de contextul european de dezvoltare incluzivă şi inovativă poate aduna în jurul său actori cu energie, creativitate şi viziune.

Această viziune amplă, practic o suită de potenţiale proiecte şi iniţiative adunate sub umbrela „Dâmboviţa – smart river“, are toate datele pentru a se întâmpla cu adevărat. Pentru că ceea ce a făcut UrbanFest a fost să descătuşeze imaginaţia şi energiile, dar mai ales să arate că există expertiză şi voinţă pentru ca râul nostru uitat, Dâmboviţa, să se bucure din nou de atenţia noastră şi să ne răsplătească pe măsură. UrbanFest a fost pentru că era nevoie să fie; rămâne să ne dovedim nouă înşine că „Dâmboviţa – smart river” poate urma acelaşi drum.     Dacă vreţi să vedeţi cum a fost, duceţi-vă la adresa www.urbanfest.eu. Dacă vreţi să ne spuneţi cum aţi vrea să fie, accesaţi www.urbanfest.eu/dâmboviţa .