fbpx


White November igloo

Urbanism 2.0: Asociația Komunitas I ATU I Odaia Creativă

Text: Ioana Diaconu

Într-un context puternic reglementat, organizaţiile non-guvernamentale oferă avantajul de a fi cu mult mai eficiente din punct de vedere al costurilor, mai creative în soluţii şi mai receptive la nevoile locuitorilor decât administraţia centrală. Pentru mulţi dintre aceştia, asociaţiile urbane au devenit parteneri de nădejde într-o nouă formă de dialog cu autorităţile locale şi cu agenţii de decizie. Ca actori ai dezvoltării urbane, organizaţiile non-guvernamentale se remarcă în trei direcţii – educaţie, promovarea dezvoltării sociale şi facilitarea dialogului cu autorităţile.

Am stat de vorbă cu trei astfel de organizaţii despre condiţiile urbane locale în acest moment, ce este de păstrat şi ce este de schimbat pe scena bucureşteană şi aportul lor la această schimbare.

În primul şi în primul rând, ne spune Miruna Tîrcă, fondator şi preşedinte al Asociaţiei Komunitas, în această discuţie trebuie să ţinem cont de faptul că aceste condiţii urbane diferă de la un cartier la altul, Bucureştiul fiind creat dintr-o sumedie de realităţi care, de multe ori, nu seamănă una cu alta. Cotroceni, Ferentari, cartierul Căţelu sau Berceni sunt de fapt un fel de universuri paralele. Aceeaşi problemă ne este semnalată şi de Oana Paval, din partea Asociaţiei pentru Tranziţie Urbană, care atrage atenţia asupra faptului că discuţia despre „local” este îngreunată de o diviziune nefirească în sectoare administrative care nu au legătură cu morfologia urbană sau cu problematica specifică fiecărei tipologii de zone urbane. Un al doilea punct care merită discutat în acest context este acela al calităţii spaţiului public, aceasta variind puternic de la o zonă la alta. Dacă în zona centrală sau în cartierele tipice dormitor ale oraşului ne-am obişnuit cu impresia unei anumite ordini, în zonele nou-dezvoltate, ne spune Miruna Tîrcă, de exemplu IMGB – Popeşti Leordeni, noile cartiere se ridică într-un mod haotic, cu foste câmpii goale care prind viaţă, cu oameni care iau aceste spaţii în stăpânire fără ca drumurile să fie încă finalizate, deşi sunt înconjuraţi de şantiere, iar statutul utilităţilor comune este încă incert (apă, ridicarea gunoiului, electricitate etc).

Alături de accesibilitatea utilităţilor şi a bunurilor pu­blice, Odaia Creativă ne atrage atenţia asupra unor elemente neglijate adesea, cum ar fi vulnerabilitatea la ca­tastrofe naturale, elemente de economie urbană şi principii ale designului sustenabil. În acest context, ce este de făcut? Le oferim cuvântul încă o dată asociaţiilor cu care am stat de vorbă, care au dovedit nu numai prin vorbe, ci şi prin proiectele concrete pe care le-au implementat în ultimii ani, ce înseamnă o conştientizare corectă din partea cetăţenilor şi un dialog deschis cu autorităţile.

Asociaţia Komunitas

Asociaţia Komunitas a identificat nevoia unei cercetări urbane socio-antropologice având scopul de a investiga atât prezentul, cât şi trecutul urban al Bucureştiului. Ca atare, fiinţează încă din 2006 ca un laborator interdisciplinar socio-antropologic şi educaţional, un spaţiu dedicat experimentelor şi descoperirii unor noi modalităţi de educaţie non-formală pentru tineret, de cercetare urbană, dezvoltare comunitară şi activare a spaţiilor publice. Ca un ONG grass roots, ne spune Miruna Tîrcă, Komunitas încearcă să promoveze o anumită înţelegere a spaţiului urban, una care să meargă mai în profunzime şi să încerce să pună o lumină nouă asupra perspectivelor cotidiene.

Asociaţia pentru Tranziţie Urbană

Asociaţia pentru Tranziţie Urbană, ca grup de reflexie pe teme urbane, urmăreşte să echilibreze raportul dintre creşterea gradului de implicare a cetăţenilor, mai educaţi şi mai antrenaţi în privinţa temelor de politică urbană, şi îmbunătăţirea metodelor prin care administraţiile publice locale comunică proiectele de pe agenda locală. Într-o constantă căutare a acestui echilibru, organizaţia şi-a împărtăşit cunoş­tinţe­le astfel încât societatea civilă să dispună de cât mai multe şanse de a participa la discuţiile cu puterile economice şi factorii de decizie. Prin urmare, multe dintre proiectele ATU sunt asociate democraţiei participative şi procesului decizional transparent. Un prim exemplu de astfel de iniţiativă este proiectul Urboteca, ce propune un dialog despre oraş cu locuitorii acestuia, prin intermediul unor metode prietenoase, cu un vehicul-atelier mobil interactiv, prin care îi este reda­tă spaţiului public, chiar şi temporar, componenta de schimb de idei, ne spune Oana Paval.

Odaia Creativă

Asociaţia Odaia Creativă, după cum îi spune şi numele, pariază pe elementul creativităţii în schimbarea proceselor de dezvoltare urbană şi regională din România. Cu intenţia programatică de a folosi o serie de instrumente vizuale, de cercetare şi noile media pentru a îmbunătăţi înţelegerea proceselor de dezvoltare urbană în rândul tinerilor, Odaia Creativă dezvoltă noi instrumente şi meto­dologii care sintetizează realităţile urbane şi regionale, decriptează probleme care apar în aceste procese şi implică toţi actorii interesaţi de dezvoltare urbană, de la cercetători, comunităţi locale, autorităţi locale, organizaţii non-guvernamentale, la analişti politici şi desig­neri urbani, într-un proces de gândire critică. Un exemplu de introducere a creativităţii în procesele de mai sus îl reprezintă proiectul „Habitat”, într-o iniţiativă de a sintetiza mecanismele legislative care definesc planificarea urbană a oraşului Bucureşti.

Tag-uri:
Coșul de cumpărături
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0